Prin legea din 29 iulie 1998 a fost creat un sistem de cerere cu beneficiari pentru locuințe vacante mai mult de 18 luni.

Decrete din 29.4.99: JO din 5.5.99

existat

Sunt vizate doar locuințele aparținând persoanelor juridice, cu excepția societăților civile formate exclusiv între rude și aliați până la gradul al patrulea.

Cererile sunt pentru o perioadă maximă de 6 ani, care poate fi prelungită până la 12 ani, dacă importanța muncii pentru a le aduce la nivelul de trai o justifică. Acestea pot fi realizate în municipalități în care există dezechilibre semnificative între oferta și cererea de locuințe sociale destinate persoanelor defavorizate.

Cererea vine la sfârșitul unei proceduri contradictorii care permite proprietarului locului de cazare vacant să își facă observațiile și să ia măsurile corespunzătoare pentru a pune capăt locului vacant.

Un beneficiar (organizație HLM, autoritate locală etc.), legat prin acord cu statul, desfășoară lucrările de restabilire a locuinței și gestionarea închirierii locuințelor.

Două decrete specifică modalitățile practice de desfășurare a procedurii, precum și relațiile dintre părți.

Procedura de cerere

Cu ocazia vizitei incintei susceptibile de a fi rechiziționate, agenții statului responsabil de asistarea prefectului întocmesc un raport care descrie consistența și inventarul instalațiilor.
Un raport poate fi întocmit și pe cheltuiala statului, de către executorul judecătoresc, dacă prefectul solicită acest lucru.

Proiectul de rechiziție, supus avizului primarului de către prefect, trebuie să conțină toate informațiile susceptibile să constituie baza rechiziției în municipiu, în special: importanța respectivă a ofertei și a cererii de locuințe pentru persoanele cu venituri modeste, elemente care să permită aprecierea realității locului de muncă vacant, a locației și a numărului de incinte pentru care este prevăzută solicitarea, titularul dreptului de utilizare și lista posibililor beneficiari.

Relația dintre titularul dreptului de utilizare și beneficiar

Compensația se plătește de la data deținerii, în fiecare lună de către beneficiar către titularul dreptului de utilizare.
Compensația se determină pe baza unui preț de bază pe metru pătrat de spațiu locativ:

  • 35 F/m² în Paris și în comunele vecine din Paris;
  • 30 F/m² în restul zonei Paris;
  • 25 F/m² pe restul teritoriului.

Prețurile de bază pe m² sunt revizuite în fiecare an la 1 ianuarie prin decret ministerial, în funcție de modificarea mediei indicelui costurilor de construcție și a indicilor din cele trei trimestre precedente - data de referință este al doilea trimestru din 1998.

Din această sumă se scad deprecierea cuantumul muncii plătite de antreprenor pentru a îndeplini standardele de locuință, precum și costurile de administrare a spațiilor.

Amortizarea muncii se determină după cum urmează:

  • durata deprecierii operei este identică cu durata cererii,
  • amortizarea lunară este egală cu valoarea muncii împărțită la numărul de luni de solicitare (deducerea efectuată, după caz, a cuantumului subvențiilor plătite contractantului).

În ceea ce privește valoarea comisioanelor de administrare, aceasta este stabilită în raport cu costul real al comisioanelor de administrare a locuințelor, în limita a 8% din suma chiriilor primite de beneficiar.

Relația dintre beneficiar și ocupantul unității de cazare

Beneficiarii locuințelor sunt persoane care pot dovedi resurse mai mici de 60% din plafoanele de resurse necesare pentru alocarea de locuințe cu preț redus.