Ateroscleroza

Ateroscleroza este baza multor boli cardiovasculare. Ateroscleroza poate afecta diferite artere din corp. Este responsabil pentru îngustarea lumenului arterelor.

Ce este ateroscleroza ?

O modificare patologică a arterelor se numește ateroscleroză, arterioscleroză sau calcificare a arterelor. Depozitele de colesterol LDL, celulele inflamatorii și calciu se acumulează în mucoasa interioară a arterelor (intima). Aceste depozite formează plăci numite plăci de aterom care restricționează trecerea fluxului de sânge; vorbim despre stenoza arterială. Drept urmare, țesuturile și organele situate în aval nu mai sunt alimentate suficient cu oxigen și substanțe nutritive. Dacă aceste plăci se rup, se formează un cheag la rupere și poate bloca complet fluxul sanguin.

Care sunt consecințele aterosclerozei ?

Ateroscleroza poate afecta de obicei orice arteră. În funcție de locul afectat, suferă diferite organe: stenoza vaselor de sânge din gât sau creier poate duce la accident vascular cerebral. Dacă arterele coronare sunt îngustate, aceasta duce la boala coronariană, adică angina pectorală sau, în cel mai rău caz, un infarct miocardic. Stenoza arterelor din picior poate provoca arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare. Rinichii și ochii pot fi, de asemenea, deteriorați.

Cine este îngrijorat ?

Ateroscleroza se dezvoltă ani de zile, dacă nu decenii. Riscul de ateroscleroză crește odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, este într-o anumită măsură inevitabilă și poate afecta pe oricine. Ateroscleroza începe în copilărie cu dungi lipidice simple pe suprafața intimei. Plăcile de aterom adevărate apar între 20 și 40 de ani în aortă, arterele cerebrale și arterele coronare.

Anumiți factori de risc promovează apariția aterosclerozei, atât precocitatea, cât și severitatea acesteia:

Unele nu pot fi reparate: vârstă, sex (bărbații prezintă un risc natural mai mare decât femeile), ereditatea sau antecedente familiale de boli coronariene, mai ales că apare la începutul vieții.
Unii factori de risc sunt legați de stilul nostru de viață. Prin urmare, sunt corectabile! Fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și glicemia prea ridicată (diabet), sedentarism.

Tutunul

tutunul este un factor de risc perfect prevenibil, care trebuie abordat foarte devreme în viață. Cel mai bun este să nu începi niciodată. Fumatul crește anumiți factori de coagulare și favorizează formarea cheagurilor; pe de altă parte, modifică capacitatea vaselor de a se dilata și este cauza spasmelor arteriale, în special în arterele coronare. În cele din urmă, scade colesterolul bun, ducând la formarea plăcilor ateromatoase.

Hipercolesterolemie

Este excesul de colesterol din sânge. Colesterolul este esențial pentru viața celulelor. Este preluat de celule prin receptori specializați de care se atașează. Orice deficiență genetică a acestor receptori sau reducerea acestora printr-o dietă prea bogată duce la o creștere a colesterolului LDL și la depunerea acestuia în peretele arterelor.

Tensiune arterială crescută

Tensiunea arterială excesivă determină îngroșarea și întărirea arterelor, ceea ce va promova dezvoltarea aterosclerozei, în special la nivelul arterelor care alimentează creierul.

Diabet

Este o tulburare de absorbție a zahărului care rezultă în exces de glucoză în sânge. Indiferent dacă este de tip 1 sau 2, diabetul este un factor de risc major, care potențează, de asemenea, efectul nociv al tuturor celorlalți factori de risc.

Inactivitate fizica

Stilul de viață sedentar, adică faptul de a nu face activitate fizică, joacă un rol predominant. Exercițiul fizic ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge (glicemie) și necesită inițierea fenomenului de adaptare fiziologică a organelor, începând cu inima.

Obezitate abdominală

Este creșterea treptată a greutății și a dimensiunii taliei în timp. Aceasta este reflectarea unei perturbări a echilibrului dintre o dietă prea bogată (prea multă grăsime și prea mult zahăr) și o activitate fizică regulată insuficientă pentru a utiliza energia absorbită. Una dintre cele mai simple modalități de a evalua cantitatea de grăsime abdominală este de a măsura circumferința abdominală sau măsurarea taliei. Un simplu contor de croitoreasă poate fi suficient. Conform IDF (International Diabetes Federation), o circumferință a taliei mai mare de 94 cm la bărbați și 80 cm la femei este simptomatică a obezității abdominale.

Împreună cu practicarea activității fizice, dieta joacă un rol cheie în prevenirea bolilor cardiovasculare în general și în ateroscleroză în special. Faptul de a nu consuma fructe și legume în fiecare zi este, de asemenea, un factor de risc pentru bolile cardiovasculare: fructele și legumele au efecte specifice de protecție vasculară. Prin urmare, este important să aveți o dietă echilibrată.
Tulburările psihosociale, cum ar fi stresul și criza nervoasă, sunt, de asemenea, factori de risc cardiovascular care joacă un rol major în declanșarea unui atac de cord.

Cum să recunoaștem ateroscleroza ?

Ateroscleroza, chiar severă, poate fi mult timp tăcut. Simptomele sugestive pot fi foarte diferite în funcție de zona afectată: dacă arterele coronare sunt îngustate, acestea vor fi simptome tipice ale anginei sau infarctului miocardic. Dacă vasele de sânge din gât sau din creier sunt afectate, pot apărea simptome ale accidentului vascular cerebral (accident vascular cerebral sau accident vascular cerebral). Dacă arterele din picior sunt afectate, acest lucru poate duce la șchiopătare în timpul mersului (durere, strângere la gambă sau coapsă la mers). Astfel de steaguri roșii ar trebui luate în serios și să solicite imediat asistență medicală.