AZTEC

Harta mentală

Citește mult

Extindeți-vă căutarea în Universalis

Când spaniolii s-au apropiat pentru prima oară de continentul american, au auzit de un imperiu atotputernic, atât temut, cât și urât, și care a ținut toate popoarele sub stăpânirea sa. Acest imperiu își avea centrul „în spatele munților”, în îndepărtata vale a Mexicului. El este cel care cuceritorii vor lupta și distruge. Au fost atât de impresionați de puterea și realizările sale, încât au avut tendința de a atribui tot ce au văzut aztecilor. Aceștia au fost, totuși, doar cei mai noi veniți; aparțineau unei tinere puteri, moștenitoare a unui trecut lung și care abia de curând ajunsese la hegemonie, grație unei politici de cucerire și expansiune. Capitala lor, Tenochtitlán, l-a uimit pe Cortes când a descoperit-o, atât datorită splendoii clădirilor sale, cât și a sistemului său original de planificare urbană, orașul fiind construit într-un mediu lacustre. Săpăturile arheologice efectuate de la sfârșitul anilor 1970 ne-au permis să înțelegem mai bine structura și funcționarea acestui oraș extraordinar.

Tamerlane. Prăbușirea Asiei. Ciuma neagră în Europa. Renașterea (Quattrocento) în Italia. Extinderea creștinismului european sa oprit în secolul al XIV-lea. Lovit de Moartea Neagră, împărțit religios între Papi din Avignon și Papi din Roma, afectat de interminabile.

Credite: Encyclopædia Universalis France

Mexic înaintea aztecilor

Pentru a înțelege aventura aztecă, trebuie să ne amintim pe scurt trecutul mexican, unde putem distinge foarte scurt patru perioade majore:

Foci și expansiuni ale civilizațiilor precolumbiene în Mesoamerica, din secolul al XIII-lea î.Hr. până la sosirea spaniolilor.

Credite: Encyclopædia Universalis France

Perioada preceramică. Într-o primă fază, care poate fi datată de la 15.000 la 1.500 î.Hr., țara a fost, fără îndoială, populată de triburi nomade de vânători-colecționari, cu instrumente litice foarte limitate, în funcție de migrații. Joc și hrănire cu plante găsite pe parcurs. Au ignorat ceramica și s-au refugiat în adăposturi naturale.

Perioada preclasică sau formativă. Faza anterioară se încheie cu apariția agriculturii (în special cultivarea porumbului) care schimbă condițiile de viață: nomazii se stabilesc, apar primele sate agricole, populația crește. Acești oameni sedentari au construit primele temple „dure” și s-au închinat zeilor sau zeițelor fertilității [. ]

Media articolului

1300 la 1400. Tamerlan
Credite: Encyclopædia Universalis France

Civilizații precolumbiene, Mesoamerica
Credite: Encyclopædia Universalis France

Mexic-Tenochtitlán: fundația
Credit: Gianni Dagli Orti/Corbis

  • Rosario ACOSTA: doctor în arheologie precolumbiană
  • Alexandra BIAR: Doctor în arheologie din America, cercetător asociat la laboratorul de Arheologie din America - UMR 8096 - CNRS
  • Mireille SIMONI: asistent la Musée de l'Homme

Clasificare

  1. Istorie
  2. Istorie: cronologie
  3. antichitate
  4. America precolumbiană, antichitate
  1. Istorie
  2. Istorie: cronologie
  3. Istoria Evului Mediu
  4. America, Evul Mediu
  5. America precolumbiană
  1. Istorie
  2. Istorie pe regiuni și țări
  3. Istoria Americii
  4. Istoria Americii Centrale
  5. Istoria popoarelor din America Centrală
  1. Religiile
  2. Religiile politeiste
  3. Religiile precolumbiene
  4. Religia aztecă

Alte referințe

„AZTEC” este tratat și în:

AZTEC (expoziție)

  • Compus de
  • Rosario ACOSTA
  • • 935 cuvinte

În multe privințe, expoziția prezentată la Londra la Royal Academy of Arts, în perioada 16 noiembrie 2002 - 11 aprilie 2003, a fost un eveniment major pentru percepția europeană a artelor precolumbiene. În primul rând, calitatea și diversitatea lucrărilor expuse, 359 în total, multe dintre ele pentru prima dată, au făcut posibilă abordarea civilizației aztece dintr-o perspectivă diferită. Dacă numărul […] Citiți mai multe

AZTEC (elemente de bază)

  • Compus de
  • Universalis
  • • 3.524 cuvinte
  • • 13 mass-media

Când cuceritorii aterizează în 1519 pe coastele Mexicului, tânăra civilizație aztecă se află în plină expansiune. Stabiliți de mai puțin de două secole pe malul lacului Texcoco, aztecii s-au impus […] Citește mai mult

DIETĂ (Comportament și practici alimentare) - Antropologie alimentară

  • Compus de
  • Dominique FOURNIER
  • • 6.082 cuvinte
  • • 3 mass-media

În capitolul „Reglementarea consumului și a băutului”: […] Asociat cu aplicarea unei metode comparative, o bună urmărire a lanțurilor de operare care fac ca un produs să treacă de la starea sa „naturală” la cea a unui aliment consumat ajută la redarea anumitor detalii a importanței pe care uzura timpului tinde să se estompeze. Procedura face uneori posibilă reinterpretarea declarațiilor făcute de zeci de ani fără nicio verificare. Acesta este cazul […] Citiți mai multe

AMERINDIENI - America Centrală

  • Compus de
  • Georgette SOUSTELLE
  • , Universalis
  • • 7.492 cuvinte
  • • 1 mass-media

Imperiul aztec s-a prăbușit la 13 august 1521, când Mexico City-Tenochtitlán a fost capturat de armata lui Hernán Cortés, o armată formată în mare parte din indieni dornici să scuture jugul aztec. În anii următori, ocupația spaniolă s-a răspândit în alte părți ale Mexicului și în America Centrală. Indienii din Yucatán au rezistat cel mai mult spaniolilor: […] Citește mai mult

AMERICA (Istorie) - America spaniolă

  • Compus de
  • Jean-Pierre BERTHE
  • • 21 932 cuvinte
  • • 13 mass-media

În capitolul „Era cuceritorilor”: [...] Încercările de a dezvolta Antilele nu încetinesc în nici un fel noile călătorii de descoperire. Știm că Columb a continuat cu încăpățânare cucerirea lui Cathay, până în 1504, peste Marea Mediterană americană, între Honduras și gurile Orinoco. Din 1498 până în 1520, mai multe expediții maritime au traversat Atlanticul central și sudic (Ójeda, Bastidas, Vespucci, Yáñez Pin […] Citește mai mult

NOI CRONICI MONDIALE A

  • Compus de
  • Jacques LAFAYE,
  • Itamar OLIVARES
  • • 3.658 cuvinte
  • • 7 mass-media

În capitolul „Cronicarii spanioli”: [...] Coroana spaniolă, nerăbdătoare să perpetueze gloria cuceririlor sale, a încurajat mișcarea istoriografică spontană a soldaților și a preoților. În plus, a creat postul oficial de primar Cronista și a conceput chestionare standard, pentru a facilita căutarea tuturor particularităților din India. Prima istorie a descoperirilor și cuceririlor a fost scrisă de umanistul mi […] Citește mai mult

TENOCHTITLÁN FALL OF (1521)

  • Compus de
  • COMPANION Olivier
  • • 210 cuvinte
  • • 1 mass-media

La 13 august 1521, orașul Tenochtitlán (actualul Mexic) a cedat atacurilor repetate ale cuceritorului spaniol Hernán Cortés și al trupelor sale după trei luni de asediu, semnificând prăbușirea imperiului aztec și începutul efectiv al colonizării spaniole in Mexic. Nepot și succesor al lui Moctezuma II, care îi primise pe europeni ca niște zei, ultimul împărat aztec [...] Citește mai mult

CORTÉS HERNÁN sau CORTEZ FERDINAND (aprox. 1485 -1547)

  • Compus de
  • Jean-Pierre BERTHE
  • • 1.709 cuvinte
  • • 2 mass-media

În capitolul „Cucerirea Mexicului”: […] După 1519, viața lui Cortés se contopeste cu istoria cuceririi Mexicului: acolo va arăta abilități politice și talente militare de neegalat. De la primele contacte cu Maya din Yucatán, el și-a impus strategia: negocierea cu indienii, interzicerea tuturor jafurilor și lupta numai atunci când este forțat. Acolo norocul său l-a făcut să se întâlnească, printre căpitan […] Citește mai mult

CUAUHTÉMOC sau GUATIMOZÍN (1497? -1525) împărat aztec (1520-1525)

  • Compus de
  • Anne FARDOULIS
  • • 250 cuvinte

Cuauhtémoc (acest nume înseamnă Falling Eagle) a fost ultimul împărat aztec. S-a născut în jurul anului 1502 și a preluat puterea la moartea lui Cuitlahuac, care a domnit la numai optzeci de zile după moartea lui Moctezuma, în 1520. A murit în noaptea de 28 februarie 1525, executat la ordinele lui Cortés, care se credea amenințat printr-o conspirație. În realitate, se știe puțin despre viața sa și locul morții sale, dar […] Citește mai mult

FUNDAȚIA MEXICO-TENOCHTITLÁN

  • Compus de
  • Eric TALADOIRE
  • • 206 cuvinte
  • • 1 mass-media

Conduși de zeul lor tribal Huitzilopochtli (zeul războiului), temut de ferocitatea lor, urmăriți de ocupanții din bazinul orașului Mexic, Mexica, a căror origine este încă dezbătută și care sunt cunoscuți mai ales ca azteci, pe care îi vor lua după, stabiliți-vă în cele din urmă pe insulele mici din laguna Mexicului Au construit acolo primul templu dedicat ghidului lor spiralat […] Citiți mai multe

Vezi și tu

  • DEZVOLTAREA RIULUI
  • ARHEOLOGIE URBANĂ
  • Zeitate aztecă COATLICUE
  • MITURI CREAȚIEI
  • CĂRȚILE DE DESTIN
  • DIGES
  • DRENAJ
  • STEA DE MARE
  • EXCAVĂRI arheologie
  • Istoria impozitelor
  • ORASE LACUSTRALE
  • MONOLIȚI
  • SCULPTURA MONUMENTALĂ
  • MOTECUZOMA MOCTEZUMA sau MONTEZUMA I
  • NAVIGAȚIE FLUVIALĂ
  • OFERIRE
  • CANOE
  • RELIGIILE PRE-COLOMBIANE
  • DISTRICT spațiul urban
  • REZERVOR

Alăturați-ne

Abonați-vă la buletin informativ săptămânal și primiți cadou o carte electronică la alegere !

  • rezumat C190008
  • Introducere
  • Mexic înaintea aztecilor
  • Primii pași și instalare în Valea Mexicului
  • Comanda aztecă
  • Religie
  • Calendarul și supunerea la „cărțile destinului”
  • Tenochtitlán, orașul
  • Organizatie sociala
  • Viața economică
  • O descoperire capitală: Templo Mayor
  • Tenochtitlán, marele oraș pe malul lacului din Lumea Nouă
    • La început, apa și noroiul
    • Tenochtitlán, o insulă din centrul lumii
    • Cunoaștere aprofundată a orașului
    • Facilitățile și instalațiile lacului
    • Chinampas, de la istorie la arheologie
    • Navigare printre azteci
    • Un viitor plin de promisiuni
  • Bibliografie
  • Clasificare
  • Alte referințe
rezumat

Pentru a cita articolul

Rosario ACOSTA, Alexandra BIAR, Mireille SIMONI, " AZTEC », Encyclopædia Universalis [online], consultat la 22 ianuarie 2021. URL: https://www.universalis.fr/encyclopedie/azteques/