Belarus ia măsuri legale împotriva „consiliului” opoziției

acțiuni

FOTO DMITRI LOVETSKY, AP

Alexander Lukashenko, care a condus Belarusul de 26 de ani, se confruntă zilnic cu proteste și cu o mișcare de grevă solicitată de opoziție. Aceasta respinge rezultatul oficial al alegerilor prezidențiale din 9 august, care îi conferă câștigătorul cu 80% din voturi.

(Minsk) Autoritățile din Belarus au inițiat joi proceduri pentru „subminarea securității naționale” împotriva „consiliului coordonator” al opoziției, un organism destinat promovării tranziției politice după alegerile prezidențiale din 9 august.

  • & sdk = joey & u = https% 3A% 2F% 2Fwww.lapresse.ca% 2Finternational% 2Feurope% 2F2020-08-20% 2Fla-bielorussie-initiates-procedure-against-the-opposition-Council.php & display = popup & ref = plugin & src = share_button "data-network =" facebook "title =" Partajare pe Facebook ">
  • ✓ Link copiat

Tatiana KALINOVSKAYA
Agenția Media din Franța

În a 12-a zi a acestei crize care zguduie Belarusul, președintele francez Emmanuel Macron a propus o mediere europeană între puterea lui Alexander Lukashenko și opoziție, inclusiv Rusia, principalul aliat și partener economic al Minsk. UE a respins miercuri rezultatele prezidențiale și a promis sancțiuni suplimentare împotriva oficialilor din Belarus în spatele „violenței, represiunii și fraudei electorale”.

Aceste inițiative nu au fost urmărite până în prezent în Belarus, unde autoritățile atacă acum „consiliul” format de opoziție ca o continuare a mișcării istorice de protest care cerea plecarea lui Alexander Lukashenko.

Acest „sfat” a fost deja puternic denunțat de președintele din Belarus, care consideră că este o încercare de a „prelua puterea” și a amenințat că va „răcori niște capete fierbinți” în interiorul său.

"Crearea și activitatea unui astfel de consiliu sunt menite să preia puterea și să submineze securitatea națională a Belarusului", a adăugat într-un videoclip difuzat joi pe rețeaua socială Telegram, procurorul general, Alexander Koniouk.

El a anunțat deschiderea unei investigații pentru „apelarea la acțiuni de subminare a securității naționale”, pedepsită cu pedepse cuprinse între trei și cinci ani de închisoare.

Opoziția a respins acuzațiile, denunțând „presiunea și represiunea împotriva cetățenilor pașnici”. Ea a spus că un membru al „consiliului”, avocatul Maxime Znak, a fost convocat vineri dimineață de anchetatori.

Figurina principală a opoziției, Svetlana Tikhanovskaya, a declarat că a cerut Estoniei să ridice împreună cu Consiliul de Securitate al ONU problema „amenințărilor la adresa membrilor consiliului” pentru „a-i proteja împotriva posibilelor amenințări și persecuții ilegale”.

„Consiliul coordonator” al opoziției s-a întrunit miercuri pentru prima dată și a cerut organizarea unor noi alegeri prezidențiale „în conformitate cu standardele internaționale” și „deschiderea imediată a negocierilor” cu autoritățile.

Acesta include în prezidiu câștigătorul Premiului Nobel pentru literatură Svetlana Alexievich și Pavel Latouchko, fost ministru și ambasador și unul dintre cei mai înalți oficiali din Belarus care s-au alăturat până acum protestatarilor.

„Fără revoluții”

Alexander Lukashenko se confruntă cu proteste zilnice și cu o mișcare de grevă solicitată de opoziție. Aceasta respinge rezultatele alegerilor prezidențiale din 9 august, care îi conferă câștigătorul cu 80% din voturi.

Uniunea Europeană a declarat miercuri că este „alături de bieloruși” și a respins rezultatele scrutinului după un summit extraordinar din 27.

Cancelarul german Angela Merkel a regretat joi că Alexander Lukașenko "nu a căutat să vorbească cu niciun" lider european de la începutul crizei. Washington, la rândul său, a declarat că susține „aspirațiile poporului din Belarus”.

Purtătorul de cuvânt al opozantei Svetlana Tikhanovskaya, Anna Krassoulina, a declarat joi către AFP „foarte recunoscătoare” pentru sprijinul europenilor și a cerut înalților oficiali ai regimului să deschidă un dialog cu opoziția pentru o „tranziție pașnică a puterii”.

"Vom intra în aceste negocieri după un semn de bunăvoință din partea lor și eliberarea tuturor deținuților politici", a spus ea, promițând că protestele vor continua.

Alexander Lukashenko, în vârstă de 65 de ani, a respins în repetate rânduri ideea de a pleca. El a ordonat miercuri să consolideze controalele la frontieră și să se asigure că „nu mai există probleme în Minsk”.

El și-a desemnat guvernul, în care și-au păstrat posturile prim-ministrul Roman Golovchenko, ministrul de interne Yuri Karayev și ministrul de externe Vladimir Makei.

Domnul Makei, considerat un moderat, a recunoscut joi că „schimbările” erau „necesare” în Belarus, dar „nu cu prețul ciocnirilor civile sau al revoluțiilor”.

Armata a anunțat joi noi manevre militare la frontierele poloneze și lituaniene.

După alegerile din 9 august, patru nopți de proteste au fost anulate de poliție, lăsând cel puțin trei morți, zeci de răniți și peste 6.700 de persoane arestate, dintre care mulți au raportat bătăi și torturi în detenție.

Atitudinea Rusiei, cel mai apropiat aliat și partener economic al Belarusului, va fi esențială în rezolvarea crizei. Până în prezent, Moscova a avertizat în principal împotriva oricărei „imixtiuni străine” în „afacerile interne” ale vecinului său.

"Este clar că îi spunem lui Putin că căutăm un dialog" cu președintele din Belarus, a declarat joi Merkel.