Călătorii în literatura rusă: selecția noastră de cărți

În fiecare joi, „Le Monde des livres” împărtășește sfaturile sale de lectură cu abonații „La Matinale”.

selecția

Postat pe 15 martie 2018 la 6:35 a.m. - Actualizat la 11 aprilie 2018 la 11:19 a.m.

Timp de citire 5 min.

  • Partajare
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajarea este dezactivată Trimiteți prin e-mail
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată

ALEGERILE DIMINEȚII

Cu ocazia Salonului Livre Paris, care se deschide vineri 16 martie la Poarta de Versailles și al cărui Rusia este invitatul de onoare, oferim o selecție de cărți dedicate în întregime literaturii acestei țări. Vă va scufunda în profunzimea istorică a unui teritoriu la fel de vast ca lumea.

ROMAN. „Scara lui Iacob” de Ludmila Ulitskaya

Autor în special al Sonietchka, Premiul Medici străin, și al magnificului Green Chapit (Gallimard, 1996 și 2014), Ludmila Oulitskaïa urmează urmele propriilor bunici. Punctul central al acestui roman, care îmbrățișează trei generații de ruși, este în anii 1970, o perioadă de toropeală, când istoria pare să fi înghețat pentru totdeauna.

Cu toate acestea, forțele subterane sunt la lucru. Modificările se produc. Din câte se pare, despre viața ei zilnică laborioasă și despre eșecurile sale sentimentale, Nora, o tânără artistă din Moscova, o simte. Încetul cu încetul, ea distinge ceea ce ajută la explicarea amneziei de prezent. Arestări, retrogradări, închisori: trecutul dureros al familiei capătă astfel o densitate care aruncă o nouă lumină asupra propriului destin.

Explorând (mică) istoria bătrânilor ei, eroina evoluează fără să-și dea seama. Astfel, când istoria (cea mare) începe din nou în anii 1980, are resurse neașteptate pentru a face față noilor provocări. Un roman pe scară largă, în cea mai bună tradiție a lui Vassili Grossman sau a lui Yuri Trifonov.

„Scara lui Iacov” (Lestnitsa Iakova), de Ludmila Oulitskaïa, tradusă din rusă de Sophie Benech, Gallimard, „Din toată lumea”, 624 de pagini, 20 EUR.

ROMAN. „Crucile roșii”, de Sacha Filipenko

În Minsk, capitala Belarusului, trecutul și prezentul se întâlnesc la debarcarea unei clădiri. Tânărul erou întâlnește acolo un vecin de 90 de ani. Fără tragere de inimă, beat de durerea provocată de pierderea unei persoane dragi, a fost introdus în istoria soldaților sovietici luați prizonieri în timpul celui de-al doilea război mondial: regimul îi consideră trădători și îi persecută pe cei dragi.

Se leagă o legătură între cele două personaje învinețite, care vor parcurge o mică distanță împreună: oricât de diferite ar fi rănile, descoperă o datorie comună, aceea de a păstra memoria colectivă pentru a prelungi existența celor care nu mai sunt . O preocupare care nu este întotdeauna pe placul noilor maeștri ai Belarusiei post-sovietice. Născut în 1984, Sacha Filipenko semnează aici un roman îndrăgit, al patrulea și primul care va fi tradus în franceză.

„Crucile roșii” (Krasni krest), de Sacha Filipenko, tradus din rusă de Anne-Marie Tatsis-Botton, Les Syrtes, 210 pagini, 15 EUR.

ROMAN. „Hoț, spion, criminal”, de Yuri Bouïda

Kaliningrad, fostul Königsberg, orașul natal al lui Emmanuel Kant, a devenit avanpostul prea armat al Uniunii Sovietice. Pentru băiețelul care a crescut acolo în anii 1950, acest oraș este un palimpsest: prin urâțenia și mizeria din jur, stigmatele omniprezente ale războiului, o altă realitate, o altă eră, se conturează în fundal.

Lumea sa este populată de ființe care se găsesc în această enclavă întâmplător, ca resturi spălate pe mal după furtuna celui de-al doilea război mondial. Personaje cu povești grotești și înfiorătoare. Privirea copilului care evoluează în această atmosferă improbabilă dă sens ceea ce la început arată ca un sabat de vrăjitoare deghizate în constructori de socialism. Se creează o lume nouă, se formează o ființă umană. Această cronică a unui loc este în același timp o Bildungsroman în cel mai nobil sens al termenului.

„Hoț, spion, asasin” (Vor, chpion i oubitsa), de Yuri Bouïda, tradus din rusă de Sophie Benech, Gallimard, „Din toată lumea”, 330 pagini, 22 €.

ROMAN. „Tovarășa Anna” de Irina Bogatyreva

O poveste simplă, aproape banală - cea a unei iubiri între un tânăr din Kazan, pe Volga și un moscovit -, servește aici ca fundal pentru o altă poveste: atracția aceleiași tinere fete, „tovarășa Anna”, pentru o ideologie pe care se credea a fi pentru totdeauna trecută, comunismul. Pentru că Anna întruchipează un nou tineret. Cel care, idealist, se opune „gentrificării” societății post-sovietice. Reapropriându-se de vechile moduri de gândire și de vechile simboluri, acest tânăr este din nou gata să sacrifice omul adevărat în beneficiul omului ideal. Prezentul imperfect cu cel al viitorului luminos.

În acest roman, prima care a fost tradusă în franceză, Irina Bogatyreva (n. 1982) oferă o radiografie captivantă a unei generații care este patetică în idealism și înfricoșătoare în dogmatism. O generație care vrea doar să știe despre trecut ceea ce i se potrivește.

„Tovarășa Anna” (Tovaritch Anna), Irina Bogatyreva, traducere din rusă de Christine Zeytounian-Beloüs, Albin Michel, 274 de pagini, 22 EUR.

ROMAN. " Ce vrei ? », De Roman Sentchine

Odată nu este obișnuit: acțiunea noii cărți de Roman Sentchine (născut în 1971), cantor al provinciei ruse, are loc în capitala Moscovei. Eroina ei, elevă de liceu dintr-o familie de intelectuali, își găsește cu greu locul în acest mediu care este totuși al ei. Plictisitor, istovitor, viața de zi cu zi - o serie de treburi, școală, lecții de muzică, treburile casnice - îl exasperează.

Este 2011, în ajunul alegerilor prezidențiale, iar ea nu poate înțelege frământările febrile ale adulților, angajamentul lor politic - chiar cred asta? În spatele acestei agitații, ea simte golul și frustrarea crescând. Ce vrei ? este cu siguranță tabloul unei societăți demoralizate. Dar nu trebuie să împărtășiți viziunea autorului pentru a saluta abilitățile sale analitice și calitatea prozei sale.

" Ce vrei ? »(Tchego vy hotite?), De Roman Sentchine, tradus din rusă de Maud Mabillard, Noir sur blanc, 226 pagini, 20 €.

POVESTE. „Timp înghețat”, de Mihail Tarkovsky

La 4.000 de kilometri est de Moscova, în regiunea Krasnoyarsk, clima nu s-a schimbat (iarna este ușor - 30 ° C). Viața fie: satele sunt împrăștiate, drumurile proaste, taiga peste tot; ne încălzim cu lemne, vom extrage apă din fântână.

Mikhaïl Tarkovski (născut în 1958), nepot al cineastului Andreï Tarkovski (1932-1986) și nepot al poetului Arseni Tarkovski (1907-1989), este unul dintre puținii scriitori ruși care au schimbat capitala cu provincia. De peste treizeci de ani, el trăiește vânând pe malurile râului Yenisei. Această viață îi hrănește proza, o cronică atentă și binevoitoare a vieții de zi cu zi a oamenilor obișnuiți, departe de frământările globalizate.

Cu o meticulozitate aproape etnografică (hărți desenate de autor și glosar inclus), la jumătatea distanței dintre reportaj și ficțiune, Le Temps gelé este fericit deplasat.

„Timp înghețat” (Zamorojennoe vremia), de Mikhaïl Tarkovski, tradus din rusă de Catherine Perrel, Verdier, 160 de pagini, 17 €.

Vizualizați contribuțiile

  • Partajare
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajarea este dezactivată Trimiteți prin e-mail
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată