Baccharis

Foaie de rezumat

Denumirea comună Baccharis Carqueja
Numele (numele) științifice Baccharis Trimera sau Baccharis genistelloides
Familie Asteraceae
Origine America tropicală și subtropicală
Piese utilizate Piese aeriene
Principalele ingrediente active Flavonoide și terpenoide
Proprietăți asociate Hepatoprotecție | Facilitează digestia | Antiacid și antiulcerogen

Ce este bacharis ?

Originar din America tropicală și subtropicală, baccharis este o plantă erbacee perenă, utilizată în medicina tradițională pentru probleme gastrice și hepatice. Cercetări recente au arătat că această plantă, din familia asteraceae, poate trata și preveni ulcerul gastric.

În plus, datorită prezenței hispidulinei, baccharis protejează ficatul și ajută organismul să se purifice prin promovarea eliminării toxinelor din organism.

Originea, habitatul și cultura

Baccharis trimera aparține familiei Asteraceae, este o plantă originară din zonele mlăștinoase din pădurea tropicală amazoniană. Se găsește abundent în sud-estul Braziliei, dar și în Argentina, Bolivia, Paraguay, Columbia, Chile și Mexic. Poate crește până la 2800 de metri altitudine.

Plantele din această familie sunt studiate pe scară largă datorită efectelor lor benefice asupra sănătății. Baccharis este denumit în mod obișnuit Carqueja în America de Sud. A fost folosit pentru prima dată în medicina tradițională de către popoarele indigene din pădurea tropicală amazoniană pentru a trata afecțiuni comune, cum ar fi dispepsie, boli gastrice sau hepatice, diaree, febră, ...

În prezent, baccharis trimera este utilizat în medicina tradițională, sub formă de infuzie sau decoct de plantă întreagă uscată pentru proprietățile sale diuretice și afrodiziace, dar și pentru tratarea bolilor gastrointestinale, hepatice, renale, circulație sanguină slabă, diabet, febră ...

originea

Aspect, compoziție și format

Baccharis este o plantă erbacee perenă care crește vertical la o înălțime de 1-2 metri și produce flori mici albe și galbene. Tulpinile verzi, plate, cu aripi au o consistență cărnoasă și suculentă, acționează ca frunze.

Genul baccharis este compus din peste 400 de specii, a fost studiat pe scară largă de la începutul secolului al XX-lea și în prezent au fost izolați și identificați peste 150 de compuși. Cele mai frecvente sunt polifenoli (flavonoizi) și terpenoizi (monoterpene, sesquiterpene, diterpene și triterpene).

În baccharis trimera, flavonoidele se numără printre principalii metaboliți secundari și cei cu cea mai mare activitate terapeutică. Printre flavonoidele izolate în această specie găsim hispidulină, eupatorină, eupatrin, cirsimaritină, rutină, kaempferol, quercetină, luteolină, ...

Baccharis este disponibil sub formă de capsulă, pulbere de extract de plante uscate, ceai de plante, decoct, tinctură mamă sau fiolă.

Proprietăți și efecte dorite

Au fost efectuate mai multe studii biologice pentru a confirma proprietățile farmacologice ale Baccharis Trimera.

Antiacid și Antiulcer

Proprietățile digestive, anti-ulcer și antiacide ale baccharisului au fost demonstrate într-un studiu clinic din 1991, care a concluzionat că această plantă „poate atenua tulburările gastro-intestinale, reduce secreția acidă și hiperactivitatea gastro-intestinală”.

De atunci, mai multe studii au ajutat la identificarea diferitelor mecanisme de acțiune a bacharisului asupra secreției de acid gastric.

Aceste diverse studii explică reputația activitate anti-ulceră a extractului de plante. Prin urmare, confirmă activitatea gastro-protectoare și reparatoare a mucoasei gastrice de către Baccharis.

Hepatoprotecție și acțiune detoxifiantă

Baccharis este cunoscut în mod tradițional pentru proprietățile sale de detoxifiere. Flavonoidele pe care le conține sunt considerate a fi hepatoprotectoare. În baccharis, se pare că cel mai activ flavonoid este hispidulina.

Așadar, în 1986, după injectarea unei toxine hepatice la șoareci (faloidină), o echipă a injectat extract de Carqueja: acest lucru a contribuit la protejarea ficatului și la creșterea ratei de supraviețuire a șoarecilor cu 100%.

Activitate antioxidantă

Studiile efectuate între 1998 și 2017 au demonstrat potențialul antioxidant al B. Trimera:

În 2010, echipa Pàdua a arătat o activitate antioxidantă a extractului hidroalcoolic de B. Trimera prin teste in vitro și in vivo la șoareci.

În 2017, o echipă a studiat mecanismul de acțiune al lui B. Trimera și a reușit să demonstreze că, datorită bogăției sale în flavonoide, carqueja captează radicalii liberi și, prin urmare, ajută la lupta împotriva stresului oxidativ responsabil pentru îmbătrânirea prematură a celulelor, multe boli inflamatorii.

Dozare și dozare

În mod tradițional, între zece și cincisprezece grame de plantă uscată în aproximativ jumătate de litru de apă rece. Odată ce apa a fiert, scoateți-o de pe foc și lăsați-o să se absoarbă timp de zece minute.

A se lua după fiecare masă pentru a facilita digestia sau pentru a ameliora ficatul.

Contraindicații, pericole și efecte secundare

A nu se utiliza în timpul sarcinii (la șobolani, Baccharis Trimera provoacă contracții uterine și este avort).

Ca măsură de precauție, nu utilizați în timpul alăptării, deoarece nu există date.

Baccharis are putere hipoglicemiantă. Ar putea potența tratamentele hipoglicemiante la diabetici. Dacă luați Baccharis, anunțați-l pe medicul dumneavoastră și monitorizați în mod regulat glicemia.

Asocieri sugerate

Protecția ficatului: Ciulin de lapte, desmodium

Eliminarea grăsimilor, cura de slăbire: Anghinare

Surse

Abad, M. J., Bermejo, P., Gonzales, E., Iglesias, I., Irurzum, A. & Carrasco, L. (1999). Activitatea antivirală a extractelor de plante boliviene. Farmacologie comparată și generală, vol.32, nr.4, (aprilie 1999), pp. 499-503. ISSN 0306-3623.

Avancini, C. A. M., Wiest, J.M. și Mundstock, E. (2000). Activitatea bacteriostatică și bactericidă a Baccharis trimera (Mai puțin.) D. C. - Compositae decocto, ca dezinfectant sau antisseptic. Arquivo Brasileiro de Medicina Veterinária e Zootecnia, vol.52, nr. 3, (iunie 2000), pp. 230-234

Borella J. C., Duarte, D. P., Novaretti, A. A. G., Menezes Jr, A., França, S. C., Rufato, C. B., Santos, P. A. S., Veneziani, R. C. S. & Lopes, N. P. (2006). Variabilidade sazonal do teor de saponinas de Baccharis trimera (Less.) DC (Carqueja) e isolamento de flavona. Revista Brasileira de Farmacognosia, vol. 16, nr. 4, (Outubro/Dezembro 2006), pp. 557-561.

Bona, C. M., Biasi, L. A., Zanette, F. & Nakashima, T. (2005). Propagarea a trei specii de Baccharis prin butași. Revista Ciência Rural, Santa Maria, vol. 35, nr. 1, (Janeiro/Fevereiro 2005), pp. 223-226.

Barroso, G.M., (1976). Compositae - Subtribo Baccharidinae Hoffmann - Estudo das espécies ocorrentes no Brasil. Rodriguésia- Revista do Jardim Botânico do Rio de janeiro, vol. 28, nr. 40, pp. 1-273, ISSN - 2175-7860.

Corrêa, M.P., (1984). Dicionário das plantas úteis do Brasil e das exóticas cultivadas Vol. 1, 74, Imprensa Nacional, Rio de Janeiro, Brazilia.

GAMBERINI, M.T. Inhibarea secreției gastrice de către un extract de apă din Baccharis triptera Mart. Memórias do Instituto Oswaldo Cruz, v.86, n.2, p.137-9, 1991.

Januario, A. H., Santos, S. L., Marcussi, S., Mazzi, M. V., Pietro, R. C. L., Sato, D. N., Ellena, J., Sampaio, S. V., Franca, S. C. & Soares, A. N. (2004). Diterpenoid neo-clerodanic, un nou inhibitor al veninului șarpelui metaloprotează din Baccharis trimera (Asteraceae): proprietăți antiproteolitice și antihemoragice. Interacțiuni chimico-biologice, vol.150, nr. 3, (decembrie 2004), pp. 243-251.

Lorenzi H. și Matos, F. J. A. (2002). Plantas Medicinais no Brasil: nativas e exóticas cultivadas, Instituto Plantarum, Nova Odessa, Braz

NAKASUGI, T.; KOMAI, K. Antimutageni în planta medicinală populară braziliană carqueja (Baccharis trimera Less.). Journal of Agriculture and Food Chemistry, v.46, n.7, p.2560-4, 1998.

Paul, EL, Lunardelli, A., Caberlon, E., Oliveira, CB, Santos, RC, Biolchi, v., Bastos, CM, Moreira, KB, Nunes, FB, Gosmann, G., Oliveira, JR (2009) . Efectele antiinflamatorii și imunomodulatoare ale extractului apos Baccharis trimera asupra pleureziei induse la șobolani și a limfoproliferării in vitro. Inflammation, vol.32, nr.6, (decembrie 2009), pp. 419–425

Pádua, B. C., Silva, L. D., Rossini jr.J.V., Humberto, J. L., Chaves, M. M., Silva, M. E., Pedrosa, M. L., Costa. D. C. (2010). Proprietăți antioxidante ale Baccharis trimera la neutrofilele șobolanilor Fisher. Jurnalul de Etnofarmacologie, Vol. 129, nr. 3, (iunie 2010), pp. 381- 386,.

Santos, R. P., Nunes, E. P., Nascimento, R. F., Santiago, G. M. P., Menezes, G. H. A., Silveira, E. R. & Pessoa, O. D. L. (2006). Compoziția chimică și activitatea larvicidă a uleiurilor esențiale de Cordia leucomalloides și Cordia curassavica din nord-estul Braziliei. Jurnalul Societății Chimice din Brazilia, vol. 17, nr. 5, (septembrie/octombrie 2006), pp. 1027-1030.

SOICKE H.; LENG-PESCHLOW E. Caracterizarea flavonoidelor din Baccharis trimera și proprietățile lor antihepatotoxice. Planta Medica, v.53, n.1, p.37-9, 1987.

Torres, D. S. C., Cordeiro, I., Giulietti, A .M. (2003). O Gênero Phyllanthus L. (Euphorbiaceae) na Chapada Diamantina, Bahia, Brasil. Acta Botanica Brasilica, vol. 17, nr. 2, (aprilie-iunie 2003), pp. 265-278, ISSN 0102-3306.

VERDI, L.G .; BRIGHENTE, I.M.C.; PIZZOLATTI, M.G. Gênero Baccharis (Asteraceae): aspecte chimice, economice și biologice. Química Nova, v.28, n.1, p.85-94, 2005

Dos Reis Lívero FA, da Silva LM, Ferreira DM, Galuppo LF, Borato DG, Prando TB, Lourenço EL, Strapasson RL, Stefanello MÉ, Werner MF, Acco A. Naunyn. Extractul hidroetanolic de Baccharis trimera promovează gastroprotecția și vindecarea acută și ulcere gastrice cronice induse de etanol și acid acetic Schmiedebergs Arch Pharmacol. 2016 septembrie; 389 (9): 985-98.Epub 2016 17 iunie

de Araújo GR, Rabelo AC, Meira JS, Rossoni-Júnior JV, Castro-Borges W, Guerra-Sá R, Batista MA, Silveira-Lemos DD, Souza GH, Brandão GC, Chaves MM, Costa DC. Baccharis trimera inhibă producerea de specii reactive de oxigen prin PKC și fosforilarea fosforilării p47 phox a NADPH oxidazei în celulele SK Hep-1. Exp Biol Med (Maywood). 2017 februarie; 242 (3): 333-343.Pub 2016 7 octombrie.

Paiva FA, Bonomo Lde F, Boasquivis PF, de Paula IT, Guerra JF, Leal WM, Silva ME3, Pedrosa ML, Oliveira Rde P. Carqueja (Baccharis trimera) Protejează împotriva stresului oxidativ și a toxicității induse de β-amiloid în Caenorhabditis elegans. Oxid Med Cell Longev. 2015; 2015: 740162. doi: 10.1155/2015/740162. Epub 2015 7 iulie.

Gené RM1, Cartaña C, Adzet T, Marín E, Parella T, Cañigueral S. Activitate antiinflamatoare și analgezică a Baccharis trimera: identificarea constituenților săi activi. Planta Med. 1996 iunie; 62 (3): 232-5.

Nogueira NP, Reis PA, Laranja GA, Pinto AC, Aiub CA, Felzenszwalb I, Paes MC, Bastos FF, Bastos VL, Sabino KC, Coelho MG. Evaluarea toxicologică in vitro și in vivo a extractului și a fracțiilor din Baccharis trimera cu activitate antiinflamatorie. J Ethnopharmacol. 18 noiembrie 2011; 138 (2): 513-22. Epub 2011 12 octombrie.

Biondo TM, Tanae MM, Coletta ED, Lima-Landman MT, Lapa AJ, Souccar C. Acțiuni antisecretorii ale Baccharis trimera (Mai puțin.) Extract apos DC și compuși izolați: analiza mecanismelor subiacente. J Ethnopharmacol. 2011