Rhodiola

Foaie de rezumat

Denumirea comună	Rhodiola
Alte nume)	rhodiola, stonecrop roz, rădăcină aurie, rădăcină aurie, rădăcină arctică
Numele (numele) științifice	Rhodiola rosea
Familie	Crassulaceae
Origine	Nordul Eurasiei (Siberia)
Piese utilizate	Rădăcină (rizom)
Principalele ingrediente active	Rosine, rosarine, rosavin, salidroside
Proprietăți asociate	Reducerea oboselii \| Efecte anti-stres și anti-anxietate \| Potențial antidepresiv \| Performanță fizică și intelectuală îmbunătățită

Ce este Rhodiola ?

Rhodiola, sau rhodiola, este o plantă extraordinară. Crește sălbatic în condiții extreme, mai ales în munții din Siberia. Rezistența sa îi permite să fie calificată astăzi ca plantă adaptogenă, adică capabilă să ajute organismul să lupte împotriva diferiților factori de stres. După un mare succes în Rusia, Ucraina și țările scandinave, rădăcina de rhodiola este acum utilizată în suplimentarea din întreaga lume pentru a combate oboseala, stresul, anxietatea și tulburările depresive. De asemenea, s-a dovedit că îmbunătățește performanța fizică și intelectuală.

Originea, habitatul și cultura

Inițial, termenul de rhodiola se referea la un gen botanic cuprinzând aproape o sută de specii diferite. Cu toate acestea, astăzi este adesea folosit pentru a desemna o specie foarte specifică: Rhodiola rosea. Acest lucru este cunoscut de multe secole pentru beneficiile rădăcinilor sale. Utilizarea lor terapeutică a fost deja menționată în anul 77 d.Hr. în lucrarea Materia Medica de către medicul grec și botanică Dioscoride. În secolul al VIII-lea, legendele spun că vikingii au pregătit băuturi din Rhodiola rosea pentru a-și da curaj și a-și spori puterea fizică. Percepută mai întâi ca o plantă magică, astăzi rhodiola este o plantă medicinală recunoscută în mai multe farmacopee.

Din anii 1960, Rhodiola va experimenta o nebunie internațională. Poreclit „rădăcină de aur” sau „rădăcină de aur”, rădăcina de rhodiola a fost faimoasă de către sportivii ruși și ucraineni care au folosit-o pentru a-și crește performanța fizică înainte de evenimentele olimpice. Această utilizare a reînviat o mulțime de cercetări care ne-au permis să înțelegem mai bine proprietățile rhodiolei. Cercetătorii au numit-o plantă adaptogenă, arătând că a fost capabilă să consolideze capacitatea organismului de rezistență și adaptare, în special în cazurile de stres, anxietate, oboseală și tulburări depresive. De la această descoperire, rhodiola s-a bucurat de un mare succes în întreaga lume.

Rhodiola, sau rhodiola, este o plantă perenă care crește sub formă de tufișuri. Înainte de a trezi interesul sportivilor și fitoterapeuților, a intrigat mai întâi botanicii. Rhodiola are particularitatea de a crește în condiții extreme. Se găsește în sălbăticie în munții stâncoși înalți ai emisferei nordice, în special în Siberia, Scandinavia, Islanda și Alaska. Având în vedere succesul său în medicina pe bază de plante, rhodiola este acum cultivată și în mai multe țări eurasiatice.

Aspect, compoziție și format

Rhodiola este o plantă recunoscută prin mugurii săi roz strălucitori în primăvară și apoi cu flori galbene în vară. Cu toate acestea, rădăcinile sale robuste și palide sunt de mare interes în medicina pe bază de plante. Pe lângă faptul că conține numeroase ingrediente active, rădăcinile rhodiolei degajă un parfum delicat de trandafir care pare a fi la originea numelui său științific Rhodiola rosea.

Ingredientele active care stau la baza beneficiilor rhodiolei sunt concentrate în rădăcinile sale. Cercetătorii au identificat în principal șase grupe de compuși bioactivi:

fenilpropanoizi precum colofoniu, colofoniu și colofoniu;
derivați ai feniletanolilor, cum ar fi salidrosid (sau rodiolosid) și tirozol;
flavonoide cum ar fi rodiolina, rodionina, rodiosina, acetilrodalgina și tricina;
monoterpene precum rosiridol și rosaridin;
triterpene precum daucosterol și beta-sitosterol;
acizi fenolici precum acidul clorogenic, acidul hidroxicinamic și acizii galici.

Astăzi este posibil să găsim rhodiola în diferite formate, cum ar fi pulberea, extractul standard de plante proaspete (EPS) sau chiar extractul uscat. Printre aceste formate, unele sunt utilizate pentru prepararea unor preparate specifice, inclusiv perfuzii și suplimente alimentare de rhodiola.

Proprietăți și efecte dorite

Stresul și anxietatea

Utilizată de câteva secole, rhodiola este una dintre primele plante calificate ca adaptogeni. Aceasta înseamnă că proprietățile sale contribuie la întărirea capacității organismului de a rezista și de a se adapta la diferiți factori de stres. Utilizarea extractelor de rhodiola poate ajuta astfel la îmbunătățirea gestionării diferitelor forme de stres și anxietate.

Depresie

Proprietățile adaptogene ale rhodiolei îi conferă, de asemenea, potențial antidepresiv. Studiile arată că suplimentarea cu rhodiola poate avea efecte benefice asupra dispoziției și, astfel, ajută la combaterea depresiei tranzitorii sau latente.

Performanța fizică

Făcută faimoasă de sportivi olimpici în anii 1960, rhodiola a dat în mod repetat rezultate pozitive în ceea ce privește performanța fizică. Studiile arată că ajută la îmbunătățirea rezistenței musculare prin contracararea stresului oxidativ indus de efortul fizic și promovează eliberarea de energie prin creșterea disponibilității conținutului de glicogen în mușchi. Cu alte cuvinte, rhodiola este de interes pentru sportivi înainte, în timpul și după exerciții.

Obosit

Rhodiola este adesea susținută ca un stimulent fizic și tonic. S-a dovedit că reduce oboseala, în special legată de stres.

Vigoare sexuală, tulburări sexuale

În Siberia, este obișnuit să oferiți rădăcini de rhodiola proaspăt căsătoriților chiar înainte de noaptea nunții, astfel încât să poată naște copii sănătoși. Studiile arată că extractele de rhodiola pot avea un anumit efect afrodisiac și favorizează vigoarea sexuală. Rezultate pozitive au fost obținute și în lupta împotriva infertilității, absența perioadelor (amenoree), disfuncție erectilă și ejaculare.

Performanța intelectuală

Astăzi, suplimentele de rhodiola sunt populare în unele țări pentru efectele lor asupra performanței intelectuale. Se pare că acestea măresc capacitatea de muncă și funcțiile cognitive: concentrare, memorie, aritmetică mentală sau percepție vizuală și auditivă.

Alte beneficii

S-au făcut multe cercetări și încă se fac cu privire la beneficiile Rhodiola rosea. Printre aceste cercetări, mai multe sugerează că această plantă ar avea, de asemenea, activitate antiinflamatorie, acțiune hipoglicemiantă, efecte imunomodulatoare și potențial anti-îmbătrânire.

Dozare și dozare

Există o mare varietate de suplimente de rhodiola disponibile astăzi. Aveți grijă, totuși, la momentul cumpărării, nu toate au aceeași calitate și aceeași doză de ingrediente active.

Conform anumitor standarde de calitate, este recomandabil să preferați extracte de rhodiola cu următoarele caracteristici: 3% rosavin și între 0,8 și 1% salidrosid. Aceste concentrații de ingrediente active sunt echivalente cu cele prezente în mod natural în rădăcina Rhodiola rosea.

Cu caracteristicile menționate mai sus, doza uzuală variază între 100 și 300 mg pe zi. Este recomandabil să împărțiți această doză zilnică în două doze, de preferință dimineața și la prânz înainte de masă. Cu toate acestea, dozajul poate varia în funcție de nevoile individuale, de sfaturile unui terapeut și de dozele oferite de producători. În caz de îndoială, se recomandă sfatul unui profesionist din domeniul sănătății.

Contraindicații, pericole și efecte secundare

Extractele de Rhodiola sunt bine tolerate de organism. Cu toate acestea, având în vedere compoziția lor în ingrediente active, acestea sunt contraindicate ca măsură de precauție în:

femeile însărcinate sau care alăptează;
copii;
subiecți cu tulburare bipolară;
pacienți diabetici;
persoanele cu boli de ficat.

La dozele recomandate, nu s-au raportat efecte secundare majore din utilizarea suplimentelor de rhodiola. Cu toate acestea, administrarea acestuia seara nu este recomandată pentru a evita tulburările de somn, rodiola acționând ca stimulent.

Înainte de a începe un tratament cu rhodiola, se recomandă sfaturi medicale tuturor persoanelor care urmează tratament medical.

Interacțiune

Ingredientele active ale rhodiolei pot interacționa cu alte substanțe, cum ar fi:

stimulente precum cafeaua și ceaiul;
anumite medicamente, în special cele utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale și al insuficienței cardiace.

Asocieri sugerate

Relaxare și echilibru emoțional: Şofran

Performanță sportivă: Ginseng, cordyceps

Concentraţie: Guarana

Informatii suplimentare

Proprietățile Rhodiola rosea fac încă obiectul unor studii științifice. În orice moment, rezultatele noi pot contrazice sau completa informațiile din această foaie. Dacă aveți dubii, contactați un profesionist din domeniul sănătății.

Surse

R. P. Brown, P. L. Gerbarg, Revoluția Rhodiola: transformați-vă sănătatea cu descoperirea pe bază de plante a secolului 21, Rodale, noiembrie 2005, 288 de pagini.

A. Cuerrier, K. Ampong-Nyarko, Rhodiola rosea, CRC Press, Dec 2014, 304 pagini.

E. Small, P. M. Catling, Canadian Medicinal Crops, NRC Research Press, 2000, 281 de pagini.

J. Théallet, The family guide to vindecarea plantelor, Albin Michel, februarie 2016, 320 pagini.

J. Houppe, Careing for your heart: Introduction to psychocardiology, Dunod, iunie 2015, 396 pagini.

I. Boffelli, I. Bruno, Fitoterapie: esențialul bunăstării naturale, Hachette Pratique, ianuarie 2017, 256 pagini.

S. Lacoste, Biblia mea de fitoterapie: Ghidul de referință pentru a te trata cu plante, Éditions Leduc.s, septembrie 2014, 648 pagini.

C. Gayet, Ghid de buzunar pentru fitoterapie: acnee, balonare, migrene. Răsfățați-vă în mod natural!, Éditions Leduc.s, martie 2018, 176 de pagini.

R. Mary, 280 de produse naturale pentru a se autodepăși, Presses du Châtelet, martie 2013, 288 de pagini.

B. Chemouny Tratarea stresului prin homeopatie și fitoterapie, Odile Jacob, octombrie 2012, 224 pagini.

F. Millet, S. Berger, Ma petite herboristerie antistress, Marabout, martie 2011, 64 de pagini.

F. Millet, S. Berger, Micul meu medicament pentru slăbit, Marabout, martie 2011, 64 de pagini.

C. Gayet, M. Pierre, My Bible of herbalist's secrets: the instructions for use of plants in all their states, Éditions Leduc.s, sept 2016, 504 pagini.

J. D. Amsterdam, A. G. Panossian, Rhodiola rosea L. ca antidepresiv botanic putativ, Phytomedicine, iunie 2016, 23 (7): 770-83.

D. van Diermen, și colab., Inhibarea monoaminooxidazei de către rădăcinile Rhodiola rosea L., J Ethnopharmacol, mar 2009, 122 (2): 397-401.

A. Panossian, G. Wikman, J. Sarris, Rosenroot (Rhodiola rosea): utilizare tradițională, compoziție chimică, farmacologie și eficacitate clinică, Fitomedicină, iunie 2010, 17 (7): 481-93.

F. T. Lee și colab., Suplimentarea cronică a extractului de Rhodiola rosea impune o toleranță exhaustivă la înot, Am J Chin Med, 2009, 37 (3): 557-72.

S. C. Huang și colab., Atenuarea suplimentării pe termen lung a Rhodiola rosea la stresul oxidativ exhaustiv evocat de înot la șobolan, Chin J Physiol, octombrie 2009, 52 (5): 316-24.

Y. I. Kwon, H. D. Jang, K. Shetty, Evaluarea Rhodiola crenulata și Rhodiola rosea pentru tratamentul diabetului și hipertensiunii de tip II, Asia Pac J Clin Nutr, 2006, 15 (3): 425-32.

F. Khanum și colab., Activitatea antiinflamatoare a Rhodiola rosea - „un adaptogen de a doua generație”, Phytother Res, august 2009, 23 (8): 1099-102.

C. Niu, L. Chen, H. Niu, Acțiunea antihiperglicemiantă a extractului apei de rhodiola la șobolanii diabetici de tip 1, BMC Medicină complementară și alternativă, 2014, 14:20.