Date privind expunerea populației franceze la reziduurile de pesticide, plumb, cadmiu, arsenic și radionuclizi prin alimente
O misiune importantă a Direcției Generale pentru Alimentație (DGAL) este de a asigura controlul riscurilor asociate cu posibila prezență a contaminanților din mediu în lanțul alimentar. DGAL stabilește planuri de control și supraveghere a alimentelor, care reprezintă aproximativ 70.000 de analize fizico-chimice pe an și finanțează în mod regulat studii privind calitatea și siguranța alimentelor.
Acest fișier prezintă unul dintre aceste studii, realizat în 1998-1999, care are ca scop evaluarea nivelului de expunere a consumatorilor francezi la anumiți contaminanți prin alimentele lor și compararea rezultatelor obținute cu limitele toxicologice acceptabile și cu rezultatele altor anchete., Franceză și străină.
Studiul a fost realizat de Nutripôle - Institut national agronomique Paris-Grignon/Institut national de la recherche agronomique -, cu participarea laboratoarelor Agenției Franceze pentru Siguranța Alimentară (AFSSA Paris) și coordonarea DGAL.
Contaminanții căutați au fost după cum urmează:
- 10 reziduuri de pesticide: Omethoate, Oxydemeton, Fosalone, Phosphamidon, Triazophos, Dicofol, Parathion ethyl, Diclorvos, Procymidone și Vinchlozoline.
- 3 metale grele: plumb, cadmiu și arsenic.
- 2 radionuclizi: izotopi de cesiu 111 și cesiu
Metoda adoptată
Metoda adoptată este cea a „mesei duplicate” care constă în luarea unei porțiuni de alimente identice cu cea care este consumată de fapt de diferite populații și în analiza conținutului general al unui sau altor contaminanți.
Pentru ca mesele analizate să fie reprezentative pentru obiceiurile alimentare, rațiile complete, inclusiv prânzul, sau micul dejun și prânzul, au fost luate din alimentația colectivă: spitale, clinici, case de bătrâni, licee și colegii, companii publice și private.
Pentru a lua în calcul cina, am presupus că conținutul său de contaminanți este identic cu cel al prânzului și, prin urmare, am estimat aportul zilnic Cree adăugând aportul micului dejun de 2 ori mai mare decât cel al prânzului.
Reprezentativitatea geografică a fost asigurată prin eșantioane prelevate din 25 de situri împrăștiate în 5 zone și cea a grupelor de vârstă prin diversitatea oaspeților, studenților, studenților, lucrătorilor și pensionarilor. În cele din urmă, reprezentativitatea alegerilor consumatorilor în alimentația în afara casei a fost asigurată prin luarea unui mic dejun standard și a două prânzuri standard pe fiecare loc, corespunzător tăvii (lor) consumate în mare parte.
Probele au fost prelevate din primăvara 1998 până în iarna 1998-1999. Odată ce părțile care nu puteau fi consumate au fost îndepărtate, mâncarea și băutura, cu excepția apei, au fost ambalate. Cele 161 de probe au fost apoi înghețate, apoi trimise spre analiză laboratoarelor specializate ale AFSSA-Paris.
Pentru cercetarea pesticidelor, au fost analizate 139 de rații (132 de prânzuri și 7 dejunuri), iar pentru cele de metale grele și radionuclizi, 103 rații (93 de prânzuri și 10 dejunuri). Greutatea medie a micului dejun servit a fost de 649 ± 130 g, iar numărul componentelor a ajuns la 5 pentru 91% dintre acestea (starter, fel de mâncare cu proteine, legume sau amidon, brânză și desert). Limitele de cuantificare pentru fiecare dintre elementele căutate sunt date în tabelul 1.
Tabelul 1:
Limite de cuantificare (LOQ) ale dispozitivelor analitice.
Contaminanți | LOQ |
Reziduuri de pesticide | (ng/g) * |
Omethoate | 39 |
Oxydemeton **** | 315 |
Fosalonă | 1.8 |
Phosphamidon | 8 |
Triazofos | 1 |
Dicofol | 0,2 |
Dichlorvos | 14 |
Parathion etil | 0,7 |
Procimidona | 0,3 |
Vinchlozolin | 1 |
Metale grele | (µg/kg) ** |
Conduce | 20 |
Cadmiu | 6 |
Arsenic | 10 |
Radionuclizii | (Bq/kg) *** |
134 Cesiu, 137 Cesiu | 30 |
* ng/g: nanogramă pe gram
** µg/kg: micrograme per kilogram
*** Bq/kg: becquerel pe kilogram
**** pentru oximedon, din cauza lipsei de sensibilitate a detectorului utilizat, confirmările prezenței posibile au fost efectuate prin spectrometrie de masă.
Rezultatele studiului„Limitele toxicologice acceptabile” corespund cantității de contaminanți care, conform cunoștințelor științifice actuale, pot fi ingerate zilnic pentru o viață fără efecte adverse asupra sănătății.
Vorbim despre „Doza zilnică acceptabilă” (ADI) pentru reziduurile de pesticide, „Doza zilnică tolerabilă” (TDI) pentru metalele grele și „Doza anuală limită” (DLA) pentru radionuclizii. După analiză, valorile din pragul de cuantificare au fost înregistrate ca egale cu acest prag pentru a supraestima în mod deliberat expunerea.
Reziduuri de pesticide
Dintre cele 10 reziduuri de pesticide căutate, 6 au fost descoperite cel puțin o dată la niveluri peste limita de cuantificare (vezi Tabelul 2).
Masa 2: Distribuția nivelurilor de pesticide în probe (n = 139, valori
Pesticide | Fosalonă | Triazofos | Dicofol | Parathion etil | Procimidona | Vinchlozolin | |
Mic dejun (n = 7) | (µg/masă) | ||||||
maxim | 1.6 | 0,7 | 0,1 | 1.2 | 1.3 | 0,9 | |
97,5 procente | 1.5 | 0,7 | 0,1 | 1.1 | 1.2 | 0,9 | |
in medie | 0,8 | 0,4 | 0,1 | 0,5 | 0,7 | 0,5 | |
median | 0,6 | 0,4 | 0,1 | 0,3 | 0,5 | 0,4 | |
minim | 0,5 | 0,3 | 0,1 | 0,2 | 0,4 | 0,3 | |
deviație standard | 0,4 | 0,2 | 0,0 | 0,4 | 0,4 | 0,3 | |
maxim | 24.6 | 15.0 | 24.7 | 9.6 | 65.1 | 6.6 | |
Prânz (n = 132) | 97,5 procente | 19.1 | 3.0 | 16.5 | 6.0 | 46.1 | 5.5 |
in medie | 2.7 | 1.0 | 1.0 | 0,9 | 5.4 | 1.4 | |
median | 1.2 | 0,6 | 0,1 | 0,4 | 0,9 | 0,7 | |
minim | 0,8 | 0,4 | 0,1 | 0,3 | 0,5 | 0,4 | |
deviație standard | 4.4 | 1.6 | 3.9 | 1.6 | 11.6 | 1.4 |
Analizele arată că contaminanții alimentelor de către aceste reziduuri nu sunt semnificative și că expunerea populației la pesticide nu depășește 11% din ADI (a se vedea tabelul 3).
Tabelul 3 Estimarea expunerii medii zilnice la reziduurile de pesticide
Pesticide | AJM * | ADI ** | AJM/ADI |
(µg/zi/persoană) | (µg/zi/persoană) | (%) | |
Fosalonă | 6.2 | 6 | 10.3 |
Triazofos | 2.4 | 60 | 4 |
Dicofol | 2.1 | 120 | 1.7 |
Parathion etil | 2.3 | 240 | 1 |
Procimidona | 11.5 | 6000 | 0,2 |
Vinchlozolin | 3.3 | 600 | 0,6 |
* AJM: aportul zilnic mediu calculat prin metoda meselor duplicate.
** ADI: aport zilnic acceptabil stabilit de comitetul mixt de experți Mixt on Pesticides Residue (JMPR) - Estimare bazată pe presupunerea unei greutăți corporale de 60 kg.
Reziduuri de metale grele
Distribuția nivelurilor de contaminare a meselor este dată în tabelul 4: 53% din probele destinate cercetării cadmiului, 43% pentru arsen și 34% pentru plumbul ales, s-au găsit contaminate la niveluri superioare. La pragul de cuantificare.
Aporturile zilnice medii (ADI) furnizate de rația alimentară au fost calculate și comparate cu TDI (Tabelul 5). MAJ pentru plumb este de 52 mg/persoană și reprezintă 24% din TDI. Nu s-a observat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește conținutul și aporturile medii, în funcție de originea geografică sau sezonul recoltării.
ADJ în cadmiu este de 17 mg/persoană și reprezintă 28% din TDI. Alimentele cele mai contaminate cu cadmiu sunt spanacul, rinichii și fructele de mare. La fel ca și cu plumbul, nu există nicio diferență semnificativă în ceea ce privește zona sau perioada de niveluri de contaminare.
ADJ în arsenic total este evaluat la 109 µg/persoană și reprezintă 4% din TDI. Formele toxice ale arsenului sunt formele anorganice. Cu toate acestea, în mesele analizate, s-a determinat arsenicul total, metoda de dozare utilizată nefiind posibilă diferențierea formelor organice sau anorganice. Cea mai mare parte a arsenicului detectat provine din mesele făcute cu produse din fructe de mare și se știe că peste 90% din arsenicul prezent în aceste produse este sub formă organică. Așadar, aportul de arsenic anorganic a fost estimat la 10% din arsenicul total. Astfel, ADJ-ul arsenicului anorganic ar fi aproape de 11 µg/persoană și ar reprezenta 8,5% din TDI, presupunând că relația arsenic organic/arsenic anorganic este liniară în caz de contaminare accidentală.
Tabelul 4: Distribuția nivelurilor de metale grele în probele de prânz și mic dejun (n = 103, valori
Metale grele | Arsenic | Conduce | Cadmiu | |
Mic dejun (n = 10) | (µg/masă) | |||
maxim | 4.0 | 15.2 | 4.0 | |
97,5 procente | 4.0 | 13.5 | 3.9 | |
in medie | 3.5 | 7.8 | 2.4 | |
median | 3.6 | 7.2 | 2.1 | |
minim | 2.6 | 5.2 | 1.5 | |
deviație standard | 0,4 | 2.7 | 0,7 | |
maxim | 959 | 37 | 32 | |
Masa de pranz (n = 93) | 97,5 procente | 409 | 25.6 | 26.4 |
in medie | 52,8 | 15 | 7.5 | |
median | 8.8 | 14.4 | 5.4 | |
minim | 4.2 | 8.4 | 2.6 | |
deviație standard | 138,9 | 4.5 | 5.9 |
Tabelul 5 Estimarea expunerii medii zilnice la metalele grele
Metale grele | AJM * | DJT ** | AJM/DJT |
(µg/zi/persoană) | (µg/zi/persoană) | (%) | |
Arsenic total | 109 | 3000 | 4 |
Arsenic anorganic | 11 *** | 128 | 8.5 |
Conduce | 52 | 216 | 24 |
Cadmiu | 17 | 60 | 28 |
* AJM: aportul zilnic mediu calculat prin metoda meselor duplicate.
** ADI: aport zilnic tolerabil stabilit de Comitetul mixt de experți în aditivi alimentari (JECFA) - Estimare bazată pe presupunerea unei greutăți corporale de 60 kg.
*** Valoare obținută prin calcul considerând că 10% din arsenicul total este sub formă anorganică.
Reziduuri de radionuclizi
Nu s-au detectat radionuclizi în cele 103 rații alimentare analizate în acest scop.
Comparație cu alte studii
Comparație cu sondajele franceze
Pentru reziduurile de pesticide, expunerea este mai mică decât calculul teoretic al CREDOC din 1996, care a inclus fie LMR, fie cele mai mari date de contaminare pentru fructe și legume și nivelurile medii de consum alimentar (146,6 µg/zi/persoană pentru fosalonă, 90,4 µg/zi/persoană pentru triazofos).
Pentru metalele grele, rezultatele au fost comparate cu cele ale sondajului realizat de Direcția Generală a Sănătății în 1992 (DGS) și cu cele obținute prin încrucișarea datelor de consum cu datele de contaminare de la Decloître, 1998. rezultatele acestor comparații sunt prezentate în Tabelul 6.
Tabelul 6: Compararea rezultatelor sondajului
Investigație | Expunere globală | |
(µg/persoană/zi) | ||
Conduce | Contaminare (Decloitre, 1998) X Consum | 67,7 |
DGS duplicat de masă, 1992 | 73 - 123 | |
Copie DGAL, 1998-1999 | 52 | |
Cadmiu | Contaminare (Decloitre, 1998) X Consum | 19.6 |
DGS duplicat de masă, 1992 | 23 | |
Copie DGAL, 1998-1999 | 17 |
Pentru radionuclizi, rezultatele confirmă cele din planurile de monitorizare DGAL pentru câțiva ani. Analiza a mii de produse alimentare de orice fel, de origine franceză sau străină, indică o contaminare medie neglijabilă a produselor alimentare de consum.
Comparație cu sondaje străine
Datele referitoare la plumb și cadmiu sunt numeroase, spre deosebire de cele referitoare la arsenic. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 7.
Tabelul 7: Comparația sondajului DGAL 1998-1999 cu sondajele din străinătate
Țară | Conduce | Cadmiu | Arsenic |
(µg/persoană/zi) | |||
Franța (DGAL, 1998-1999) | 52 | 17 | 109 |
Țara Bascilor spaniolă | 34 | 11 | 298 |
Olanda | 47 | 23 | |
Danemarca | 27 | 17 | 118 |
Suedia | 26 | 8.6 | |
Finlanda | 18 | 9.5 | |
Regatul Unit | 24 | 14 | 63 |
Spania | 11 la 29 | ||
Noua Zeelanda | 35 | 28 | 140 |
Statele Unite | 8 | 11 | |
Cuba | 557 | 12 | |
Tailanda | 177 | ||
China | 86 | 43 | |
Japonia | 85 | 29 | 160 - 280 |
Expunerea consumatorilor francezi la plumb este mai mare decât cea detectată în ultimii ani în unele țări.
- Date medicale utilizate în scopuri comerciale Beneficii
- Interesul posibilității de a utiliza date din baza de date Sniiram pentru a identifica ruta
- Posibile urme de plumb în Smecta - sciences et Avenir
- POPORULUI КM 2 REGIUNEA TOULA POPULAȚIA ZONEI REGIUNII CELE MAI MARI ORASE TOULA
- Date statistice M-Y-D Tabel Pagina 4 Statistici, cercetări și prospective ale Cnav