Ce este un regim politic ?

Definiția unui regim politic

Regimul politic se referă la modul în care puterea este organizată și exercitată. Din această analiză, acest lucru ne determină să distingem mai multe tipuri de regimuri politice democratice: regimul parlamentar, regimul prezidențial, regimul semiprezidențial (sau regim mixt) și regimul adunării (numit și regim convențional).

În general, separăm regimurile democratice de regimurile nedemocratice, cum ar fi dictaturile și regimurile totalitare, pe care nu le vom discuta aici.

Tipuri de regimuri politice

Regimul parlamentar

Sistemul parlamentar este un sistem foarte răspândit găsit în unele țări, cum ar fi Regatul Unit, care este probabil cel mai cunoscut exemplu.

Principala caracteristică a unui sistem parlamentar este separarea flexibilă a puterilor. În acest context, există un echilibru între puterile executive și legislative, ceea ce înseamnă că fiecare organ poate interveni, într-un mod secundar, în exercitarea funcției celuilalt organ.

Aceste două puteri depind unele de altele și, prin urmare, pot acționa una împotriva celeilalte. Acest lucru le oferă, de exemplu, posibilitatea de a folosi moțiuni de cenzură sau de a cere o dizolvare.

Într-un sistem parlamentar, spunem că puterea executivă este cu două capete. De fapt, există în primul rând un șef de stat (un monarh în cazul Regatului Unit), a cărui legitimitate democratică este slabă pentru că nu a fost ales prin vot universal și ale cărui funcții sunt mai mult decât reprezentarea țării. Apoi, există un șef de guvern care, dimpotrivă, are legitimitate democratică legată de alegerea sa.

Șeful statului este considerat iresponsabil deoarece nu este responsabil pentru acțiunile guvernului; acesta din urmă fiind sub responsabilitatea șefului guvernului care îl conduce pe acesta din urmă și pune în aplicare politica națională.

În ceea ce privește puterea legislativă, aceasta este alcătuită din două camere (vorbim de bicameralism) cu o cameră inferioară aleasă prin vot universal direct și o cameră superioară aleasă prin vot universal indirect sau numită.

Într-un astfel de regim, puterea judiciară este independentă de puterile executive și legislative, ceea ce îi conferă un loc important și preponderent.

Regimul prezidențial

Sistemul prezidențial este cel găsit în special în Statele Unite. Principala sa caracteristică este separarea strictă a puterilor cu fiecare dintre ele domenii de acțiune clar definite, care le sunt specifice. În plus, această separare a puterilor este echilibrată, deoarece nu există sau cel puțin puține mijloace posibile de influență între ele.

Puterea executivă este cu un singur cap, adică președintele are toate puterile: el este atât șeful statului, cât și șeful guvernului. A fost ales prin vot universal, de aceea se bucură de legitimitate democratică. În plus, puterile sale sunt extinse: pune în aplicare politica, este șeful armatelor etc.

În ceea ce privește puterea legislativă, care este formată din una sau două camere, aceasta are toate funcțiile legislative, ceea ce înseamnă că are un monopol asupra elaborării legilor.

În cele din urmă, sistemul judiciar joacă un rol cheie, deoarece uneori trebuie să arbitreze între executiv și legislativ.

Regimul semiprezidențial

Regimul semi-prezidențial este o variantă a regimului prezidențial și este cel pe care îl cunoaștem în Franța. Este un regim mixt care combină unele caracteristici ale regimului prezidențial și altele ale regimului parlamentar. Această diversitate înseamnă că nu există o categorie omogenă de regim semi-prezidențial, ci mai multe regimuri de acest tip.

Caracteristicile regimului semi-prezidențial francez sunt:

- o separare a puterilor care este mai rigidă decât într-un sistem parlamentar, dar mai flexibilă decât într-un sistem prezidențial.

- o putere executivă cu două capete, cu un șef de stat, numit prin vot universal, și un șef de guvern numit de șeful statului.

- bicameralismul cu o cameră inferioară (adunarea națională) aleasă prin sufragiu universal direct și o cameră superioară (senatul) aleasă prin vot universal indirect. Aceste două camere formează parlamentul.

- o putere judiciară independentă de executiv și legislativ.

Mijloacele de acțiune reciproce între puteri există, dar acestea sunt limitate, ceea ce duce la un întreg echilibrat.

Regimul adunării

În cele din urmă, sistemul de întrunire este un sistem politic în care există o singură adunare, aleasă prin sufragiu universal direct, care are toate puterile.

În acest tip de regim, puterile executive și judiciare sunt complet supuse adunării. Prin urmare, nu există un echilibru de forțe ca într-un sistem parlamentar.

Cu toate acestea, este o dietă pe care cu greu o găsim în istorie. Vom aminti, de exemplu, cazul Convenției naționale care a fost un regim politic, aplicat între 1792 și 1795, în timpul Revoluției Franceze. Din acest motiv, regimul de adunare este numit și regim convențional.