Sistemul european comun de azil (CEAS): a fost discutat proiectul de reformă

La 5 iunie 2018, miniștrii afacerilor interne din Uniunea Europeană (UE) reuniți în cadrul Consiliului „Justiție și afaceri interne” au făcut un bilanț al reformei Sistemului european comun de azil (CEAS). Problema migrației va fi pe agenda Consiliului European care va avea loc pe 28 și 29 iunie 2018.

Postat pe 18 iunie 2018

Timp de citire 3 minute

asilul

Propunerea Comisiei Europene

În urma „crizei migrației” din 2015, Comisia Europeană a lansat pe 4 mai 2016 prima etapă a unei revizuiri complete a Sistemului european comun de azil (CEAS), inclusiv revizuirea regulamentului Dublin IV, a regulamentului Eurodac, precum și a unui propunere pentru crearea unei agenții a Uniunii Europene pentru azil. Propunerea nu a fost bine primită, nici de comentatori, nici de Consiliu, nici de Parlament.

Încă în curs de examinare, se bazează pe mai mulți piloni:

  • evita un sistem în care solicitanții își pot alege în mod liber țara gazdă sau pot solicita azil în mai multe țări europene în același timp. Revizuirea va rămâne în continuare responsabilitatea primei țări gazdă din UE;
  • să identifice mai bine cererile „inadmisibile și nefondate” pentru a eficientiza procedurile de îndepărtare, atunci când este necesar. Acesta ar fi cazul în special în cazul în care oamenii provin dintr-o „primă țară de azil” (în Europa), o „țară terță sigură” (prin care a trecut solicitantul) sau o „țară de azil”. origine ”(de unde provine solicitantul);
  • „împărtășește povara” printr-un mecanism de distribuire a solicitanților de azil în UE, în cazul „presiunii prea mari asupra unui stat membru”.

Propunerea de compromis a Președinției bulgare

Discuțiile între miniștri din 5 iunie 2018 nu au permis progrese pe această temă.

Cele patru țări din Visegrad „Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă” s-au opus de câțiva ani stabilirii unor cote obligatorii destinate distribuirii solicitanților de azil. În urma propunerii Președinției bulgare, țările din sudul Mediteranei, la rândul lor, „Italia, Spania, Grecia, Malta, Cipru” s-au opus acordului propus.

Într-un document publicat pe 5 iunie, țările solicită un echilibru între „responsabilitate” și „solidaritate”. Respinge, printre altele, propunerea bulgară conform căreia un stat UE ar fi responsabil pentru examinarea unei cereri de azil pentru o perioadă de zece ani (renegociată la opt ani de la publicarea documentului) și propun reducerea acesteia la doi ani. De asemenea, solicită ca eforturile depuse în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii să fie recunoscute și încorporate în regulament. În plus, mecanismul de distribuție, precum și posibilitatea unei compensații financiare de 30.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil, pentru țările care nu doresc să fie întâmpinate, propuse de prim-ministrul bulgar, sunt criticate pentru că nu ar permite ușurarea rapidă a sarcinii asupra țărilor de frontieră.