Articol

1 Legea din 22 iulie 1993 „referitoare la pensiile de pensionare și protejarea protecției sociale” a introdus o reformă majoră în sistemele de pensii de bază ale sectorului privat. Nu a provocat nicio mișcare socială specială, spre deosebire de reforma din 2003 și de încercarea din 1995. Cu toate acestea, impactul acestei reforme este departe de a fi neglijabil. A fost aleasă modificarea parametrilor pentru calcularea pensiei de bază a schemei generale și a schemelor aliniate [1]. Deși numărul schemelor afectate de reformă este limitat, efectul asupra nivelurilor individuale de pensii a fost deosebit de marcat, datorită înăspririi metodelor de calcul al pensiilor și formalizării ajustării prețurilor.

2Pentru a finaliza lucrările deja efectuate asupra repercusiunilor reformei din 1993 [2], această lucrare evaluează, pe baza datelor observate, variația pensiilor persoanelor asigurate indusă de reformă. Prin urmare, evaluarea se face ex post folosind date administrative, ceea ce o face atât de originală. Aceasta este, totuși, o măsură teoretică, deoarece pensia pensionarilor este comparată cu ceea ce ar fi putut pretinde dacă reforma din 1993 nu ar fi fost pusă în aplicare. Rolul acestei reforme în eventualele întârzieri în pensionare nu este studiat în sine. Cu toate acestea, este bine luată în considerare, deoarece sunt folosite vârstele de început observate după reformă.

3 Pare important, într-un context de evoluție a sistemelor de pensii, să se efectueze o evaluare a datelor empirice, pentru a măsura amploarea impactului reformelor deja întreprinse pentru a evalua posibilul spațiu de manevră existent asupra pensiei nivelurile regimurilor de bază.

4 Reforma pensiilor din 1993, pusă în aplicare de la 1 ianuarie 1994, cu o creștere treptată până în 2008, a dus la modificarea diferiților parametri pentru calcularea pensiei de bază prevăzute de sistemul general [3]:

durata de timp necesară pentru obținerea ratei complete a crescut treptat, în funcție de generație, de la 150 la 160 de trimestre;
numărul de ani de salarii utilizate pentru calcularea salariului de referință a crescut de la 10 la 25, în funcție de generații;
seria reevaluărilor salariale utilizate pentru calcularea salariului de referință a fost indexată la variațiile de preț și nu mai mult la cea a salariului mediu. De fapt, indexarea prețurilor era în vigoare înainte de 1993, dar reforma a formalizat-o [4].

5 Pe lângă aceste modificări ale parametrilor pentru calcularea pensiei, există o modificare a metodei de reevaluare a pensiilor prevăzută de schema generală. Din reforma din 1993, pensiile au fost indexate oficial la prețuri.

6 Din 1994, parametrii de calcul pentru noii pensionari s-au schimbat treptat. Timpul necesar pentru obținerea ratei complete este crescut cu un trimestru suplimentar pe generație, de la 150 de trimestre pentru cohorta din 1933 la 160 pentru cohorta din 1943 și cele ulterioare. În 2003, numărul trimestrelor necesare pentru obținerea ratei totale a crescut la 160 pentru toți pensionarii noi, indiferent de generația lor. Pentru unii asigurați, această evoluție duce la pierderea ratei totale sau duce la scăderea vârstei de pensionare pentru a compensa creșterea numărului de trimestre necesare. În plus, reforma din 1993 separă numărul de trimestre necesare pentru a beneficia de rata completă de perioada luată în considerare pentru prorat, acesta din urmă rămânând stabilit la 150 de trimestre.

7 În ceea ce privește calculul salariului mediu anual (Sam), numărul salariilor luate în considerare crește cu unul pe generație, trecând astfel de la zece pentru generația din 1933 la douăzeci și cinci de la cel din 1948. Această modificare determină o scădere în Sam, a cărui amploare variază în funcție de numărul de salarii reportate în contul asiguratului și în funcție de progresul și poziționarea salariilor pe parcursul carierei. Într-adevăr, cu cât numărul salariilor necesare pentru calcularea Sam este mai mare, cu atât salariile suplimentare integrate sunt mai mici în euro constante decât cele mai bune zece salarii. În ceea ce privește indexarea salariilor percepute în cont la prețuri și nu mai mult la salariul mediu, rezultă o reevaluare mai mică a salariilor care intră în calculul sâmbătă. Modificarea anuală a salariilor reevaluate este, prin urmare, mai mică, (a se vedea apendicele 2, p. 149, comparația seriei de modificări ale coeficienților de reevaluare a pensiilor și a salariilor percepute în cont).

8 Aceste variații ale parametrilor de calcul au un impact semnificativ asupra sumelor pensiilor plătite de sistemul general. Pentru a netezi impactul în timp și a evita o diferență prea mare de tratament între două generații succesive, acestea au fost aplicate treptat, urmând o logică a generației (vezi apendicele 1, p. 148, tabelul care prezintă evoluția parametrilor. Calcul și, în apendicele 3 (p. 150-151), defalcarea detaliată a diferitelor sale efecte). În 2008 s-a încheiat perioada de tranziție pentru evoluția parametrilor de calcul. Cu toate acestea, acestea au fost modificate și odată cu reforma implementată la 1 ianuarie 2004. De la această dată, consecințele celor două reforme sunt combinate [5]. Analiza prezentată aici este limitată doar la efectele reformei din 1993 și, prin urmare, acoperă anii 1994-2003.

9 În plus față de aceste modificări treptate ale parametrilor de calcul, există și schimbarea indexării pensiilor, care este în mod oficial aliniată cu prețurile prin reforma din 1993. În timp ce modificările parametrilor de calcul afectează doar pensiile noilor pensionari, schimbarea coeficientul de reevaluare a pensiei are o pondere asupra tuturor pensionarilor, indiferent de data plecării lor. Efectul său este imediat și crește odată cu anii de plată a pensiei. În contextul acestei analize, indexarea pensiilor la prețuri este atribuită reformei din 1993, deși aceasta s-a limitat la legalizarea unei situații existente.

10 Acest articol are două părți. În primul, vom examina impactul modificărilor parametrilor de calcul care pot fi identificați la data efectivă a pensiei (data începerii pensionării). Această parte se referă la pensionarii afectați de aceste modificări, adică pensionarii a căror pensie intră în vigoare între 1 ianuarie 1994 și sfârșitul anului 2003 [6]. În al doilea rând, analiza se va concentra asupra efectului reevaluării pensiilor, care crește de la an la an și se referă la toți pensionarii, indiferent de data de începere a pensionării acestora. Analiza impactului reformei din 1993 se va încheia cu o evaluare a economiilor pe care le-a permis regimului general să le realizeze.

11 Analiza de aici este axată pe modificările parametrilor de calcul. Obiectivul este de a evalua impactul, la nivelul pensiilor plătite de sistemul general, al revenirii la condițiile de lichidare în vigoare înainte de reforma din 1993. Pentru aceasta, pensia primită la data efectivă este comparată cu cea care ar fi avut au fost atribuite în absența reformei. Pentru a face pensiile comparabile la diferite date efective, acestea au fost convertite în euro constante (2003 euro). Analiza a fost efectuată folosind eșantionul Cnav, oferind situația pensionarilor care trăiau la 31 decembrie 2005 (a se vedea caseta, p. 130, pe această temă). Se aplică reclamanților a căror pensie a intrat în vigoare între 1994 și 2003 și care aveau vârsta sub 81 de ani în momentul pensionării. Această populație acoperă în principal generațiile din 1929-1943 și reprezintă 48% din toți pensionarii care primesc propria pensie din sistemul general în 2005.

12 Ținând seama doar de asigurații încă în viață în 2005, implică o „pierdere” de populație estimată la aproximativ 5% dintre pensionarii care și-au obținut pensia din 1994. Această pierdere este mai mare în generațiile mai vechi utilizate în analiză și are o influență deci asupra rezultatelor generale. În plus, deoarece cele mai vechi cohorte sunt cele mai puțin supuse reformei din 1993 și cele mai puține din cauza deceselor care au avut loc deja, impactul general al reformei din 1993 poate fi oarecum supraestimat. Pentru a neutraliza această prejudecată, rezultatele pe generații sunt favorizate în restul analizei.

13 Tabelele 1-3 prezintă câteva date cadru privind populația luată în considerare de analiză.