Cabinet ANTOINE

Acasă> Ce este nou în știri? > Evaluarea și perspectivele regimului auto-antreprenor

Introducusem pe scurt statutul deantreprenor auto când intră în vigoare.

Cred că este util să expunem avantaje și dezavantaje a acestui dispozitiv, dintr-o perspectivă „micro-economică” (din punctul de vedere al antreprenorului). Voi încerca apoi să extind perspectiva în lumina lecțiilor unei reuniuni recente a Senatului [1] .

Avantajele acestui statut

După cum vom vedea mai jos, aceste avantaje trebuie să fie calificate, deoarece adesea vin cu omologi mai mult sau mai puțin penalizatori.

Avantajele sunt în principal următoarele:

facilitează evaluarea valoarea taxelor,
asigura protectie sociala și validarea drepturilor de pensie (în unele cazuri, validarea se efectuează pe baza contribuțiilor care ar fi fost plătite în cadrul regimului de drept comun),
evitați baza forfetară pentru începerea activității, regularizarea taxelor ulterioare neprevăzute,
permite prețuri mai competitive datorită scutirii de TVA,
autoriza obligații contabile reduse.

Dezavantajele sale

Sistemul auto-antreprenor implică:

în cazul în care se depășesc limitele și se schimbă starea, este necesar să reconstituie istoricul contabil,
același lucru se aplică în cazul dezvoltării și al dorinței de a-și vinde fondurile sau de a-și uni forțele,
pierderi de dreptul la reînnoirea contractului de leasing comercial,
limitarea „încrederii” bancherului din cauzafără conturi de prezentat, mai ales pentru o cerere de împrumut,
plată taxe sociale și impozite chiar și în cazulactivitate deficitara,
fără imputarea deficitului eventual eliberat pe venitul total al gospodăriei fiscale,
de uneori sarcini mai mari [2],
un impozit final pe venit lăsând deoparte toate taxe de credit (instruire, familie, CESU) și nu favorabil pentru cei mai modesti contribuabili,
de contribuții sociale uneori superior la bazele fixe de început de activitate,
imposibilitatea recuperării TVA-ului la achiziții și mijloace fixe.

Perspectivele dezvoltării

O primă bilanț a sistemului auto-antreprenor tocmai a fost elaborat în Senat.

Începând cu 31 ianuarie 2010, 307.500 conturile erau deschis sub statutul de auto-antreprenori, dar numai 131.000 auto-antreprenorii au a declarat o cifră de afaceri în 2009. Acestea sunt deci aproape 60% dintre auto-antreprenori care nu declarați nicio activitate.

Alte cifre au fost deja vehiculate în trecut, ceea ce a arătat că cifra de afaceri medie a antreprenorilor auto „activi” a fost de aproximativ 1000 de euro pe lună.

Din lucrările parlamentare reies multe puncte negative:

o nemulțumire a meșterilor, temându-se de a denaturarea concurenței,
teama că efectul prag va induce a ascunderea cifrei de afaceri pentru a rămâne în acest regim specific,
lipsa unui control fiabil al organismelor asupra realității activității antreprenorilor auto, deoarece aceștia nu sunt obligați să declare o cifră de afaceri, chiar zero,
riscul „canibalizării” altor regimuri.

În timp ce lăudau contribuția semnificativă a acestui nou statut de „accelerator al inițiativelor”, participanții au solicitat în general o mai bună supraveghere. A fost menționat astfel:

posibilitatea de limitează dispozitivul în timp,
nevoia de aîmbunătățirea informațiilor statistice pe acest regim, pentru a distinge trei cazuri, în funcție de faptul dacă este o activitate complementară, un proces al activității antreprenoriale înainte de a trece la un regim de drept comun sau o „închidere” durabilă în sistemul auto-antreprenor,
nevoia de a face obligatorie o declarație de cifră de afaceri, chiar zero, pentru a identifica companiile „adormite”,
necesitatea redefinirii contururilor regimului auto-antreprenorului pentru a distinge mai bine activitățile liberale de furnizarea de servicii.

Concluzia mea personală

Atât din punctul de vedere al antreprenorului, cât și al comunității (aspecte micro și macroeconomice), cred că acest dispozitiv este de dorit și util doar caactivitate complementară sau o „perioadă de încercare”, în special pentru furnizarea de servicii sau lucrări legate de dezvoltarea economiei digitale, care nu necesită un contract de leasing comercial sau, uneori, cea mai mică investiție.

Astfel, studenții, angajații sau chiar pensionarii ar putea încerca să dezvolte activități, servicii sau site-uri web sub statutul de lucrători independenți; cu toate acestea, dacă vor avea succes, vor fi sfătuiți să abandoneze această dietă cât mai curând posibil, pentru a minimiza efectele perverse.

[1] Masă rotundă a Comisiei pentru finanțe a Senatului din 24 martie 2010

[2] astfel, potrivit statisticilor asociațiilor de management aprobate, pentru profesioniștii liberali eligibili pentru activități independente, se pare că rata reală de securitate socială în raport cu cifra de afaceri este de 8-10% pentru contribuțiile obligatorii și de la 3 la 4% pentru CSG CRDS, care trebuie comparat cu rata pentru auto-antreprenori BNC de 18,3%