Evenimentele majore ale anului

La 11 aprilie, Laurent Gbagbo a fost arestat împreună cu soția sa la Abidjan de forțele Alassane Ouattara. Această arestare pune capăt celor patru luni ale unei crize violente care a început cu alegerile prezidențiale din 2010. O alegere după care Ouattara este considerat câștigătorul de către Comisia Electorală Independentă și de aproape întreaga comunitate internațională, în timp ce Consiliul Constituțional proclamă victoria lui Gbagbo, care refuză să plece. De aici și criza. Gbagbo a fost transferat pe 30 noiembrie la Curtea Penală Internațională (CPI) din Haga, care l-a suspectat că este un „coautor indirect” al crimelor împotriva umanității comise de forțele sale în timpul crizei post-electorale din decembrie 2010-aprilie 2011 Photo Reuters

Pe 11 martie, un tsunami uriaș provocat de un cutremur cu magnitudinea 9 în apropierea coastei nord-estului Japoniei a scufundat centrala electrică din Fukushima, provocând cel mai grav dezastru nuclear din ultimii 25 de ani. Cutremurul și tsunami-ul ucid aproape 20.000 de oameni.

Pe 17 decembrie, președintele nord-coreean Kim Jong-Il, care conducea țara cu pumnul de fier din 1994, a murit. Fiul său, Kim Jong-Un îl succede. Nu are treizeci de ani. KCNA/Reuters

Pentru prima dată de când Vladimir Putin a venit la putere în 2000, străzile se dezlănțuie împotriva omului puternic al Rusiei. Mișcarea de protest a început după controversatele alegeri legislative din 4 decembrie. Acest scrutin, presărat cu fraude conform observatorilor, a fost câștigat de partidul lui Putin, Rusia Unită. Confruntați cu refuzul autorităților de a recunoaște orice acțiune greșită, zeci de mii de ruși ies regulat în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea. La 24 decembrie, sunt aproape 100.000 de persoane care vor manifesta la Moscova și vor cere alegeri libere și anularea rezultatelor legislative. Opus, premierul Putin, candidat la președinție în 2012, minimizează importanța acestei mișcări. Opoziția, la rândul său, a anunțat un mare miting unit în 2012 împotriva regimului. Olga Maltseva/AFP

Fostul președinte francez Jacques Chirac a fost condamnat la 15 decembrie la doi ani de închisoare suspendată de Curtea Penală din Paris pentru „delapidare de fonduri publice”, „încălcare a încrederii” și „luare ilegală de interese” pentru un caz de locuri de muncă fictive în timp ce era primar al capitalei la începutul anilor 90. Protejat pe tot parcursul șederii sale la Palatul Eliseului printr-o imunitate funcțională, Jacques Chirac, în vârstă de 79 de ani, este primul fost președinte francez condamnat la corecții. Deși a contestat decizia instanței, domnul Chirac a preferat să nu facă apel. Patrick Kovarik/AFP

Annus horribilis ’pentru euro, care se confruntă cu un val de neîncredere fără precedent. Cu, cheia, piețele bursiere în cădere liberă și guvernele care tremură. Și uneori cad. Șase șefi de guvern au căzut anul acesta în Europa: Georges Papandreou în Grecia, Silvio Berlusconi în Italia, José Luis Rodriguez Zapatero în Spania, Brian Cowen în Irlanda, José Socrates în Portugalia și Iveta Radicova în Slovacia. Iar criza nu ar trebui să se termine acolo. Franța și chiar Germania, care credeau că sunt în siguranță, sunt amenințate de agențiile de rating. Prin urmare, în 2012, zona euro va rămâne în centrul atenției. Daniel Roland/AFP

Pe 7 octombrie, Premiul Nobel pentru Pace este acordat în comun trei femei: yemenita Tawakkol Karman și două liberiene, președintele Ellen Johnson Sirleaf și activista Leymah Gbowee supranumită „războinicul păcii”. Dna Karman este prima femeie arabă care a primit acest premiu. Fredrik Varfjell/AFP

Pe 26 mai, Ratko Mladic, cel mai căutat om din Europa, a fost arestat în Serbia după 16 ani de fugă. Câteva zile mai târziu, el s-a prezentat în fața Curții Penale Internaționale unde a fost urmărit penal pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica din 1995 - cel mai grav masacru de după cel de-al doilea război mondial - în care au fost uciși peste 8.000 de musulmani. Alexa Stankovic/AFP

La 9 iulie, Sudanul de Sud și-a proclamat independența în Juba în fața a zeci de mii de sudici și a unui public de lideri africani și străini. Sudanul de Sud devine astfel cea mai tânără națiune din lume, în timp ce cea mai mare țară din Africa este împărțită în două. Această independență vine după mai bine de 50 de ani de război - întrerupt de o perioadă de pauză de câțiva ani - între rebelii din sud și guvernele succesive din Khartoum, un conflict care a devastat regiunea, provocând milioane de vieți și a creat neîncredere reciprocă. În 2005, un acord de pace a pus capăt celui mai lung conflict al Africii și a deschis calea referendumului din ianuarie 2011, care a văzut sudicii să voteze copleșitor pentru divizare. Guvernul lui Omar al-Bashir a recunoscut repede Republica Sudanul de Sud, deși problemele cheie încă așteaptă rezolvarea între cele două „țări”, cum ar fi împărțirea bogăției petroliere și statutul provinciilor, granițele contestate, inclusiv Abyei. Peter Martell/AFP

După nouă ani de prezență militară în Irak, ultimii soldați americani au părăsit țara pe 18 decembrie, completând astfel retragerea lor totală decisă de președintele american Barack Obama pe 21 octombrie. Această plecare pune capăt angajamentului american într-un război care a lăsat peste 100.000 de morți în rândul civililor irakieni și în care aproape 4.500 de americani și-au pierdut viața. Americanii lasă în urmă o țară foarte fragilă, în timp ce irakienii se tem de tensiuni reînnoite între comunitățile religioase. Mario Tama/AFP

La 11 octombrie, opozanta și fostul prim-ministru ucrainean, Iulia Timosenko, închisă din august, a fost condamnată la șapte ani de închisoare și a fost găsită vinovată că a abuzat de autoritatea sa în scopuri penale la semnarea contractelor de gaz cu Rusia. Arestarea și procesul Yuliei Timoșenko, fața Revoluției Portocalii din 2004, a stârnit critici din partea Uniunii Europene și a Amnesty International, care consideră că decizia instanței ucrainene este o hotărâre motivată politic. Un caz care amenință să compromită intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Serghei Supinsky/AFP

Pe 21 mai, piața Puerta del Sol din Madrid (Spania) este plină de oameni. „Indignatele” sunt mobilizate pentru a exprima nemulțumirea socială, politică și economică. Din Europa în Statele Unite, prin Chile, o primă zi mondială a „Indignados”, pe 15 octombrie, va reuni zeci de mii de oameni. Fotografie AFP

Mișcarea va contamina Statele Unite din septembrie sub numele „Occupy Wall Street”. O mișcare care denunță inegalitățile sociale, excesele capitalismului și speculațiile. Emmanuel Dunand/AFP

După cinci ani de captivitate în mâinile Hamasului, soldatul franco-israelian Gilad Shalit a fost eliberat pe 18 octombrie de mișcarea islamistă palestiniană. În schimb, autoritățile israeliene au eliberat mii de prizonieri palestinieni, inclusiv franco-palestinianul Salah Hamouri, arestat în 2005 pentru planuri de asasinare a rabinului Yossef. Fotografie AFP

O fotografie istorică pentru poporul palestinian: președintele Mahmoud Abbas ridică o copie a scrisorii de cerere a Palestinei pentru aderarea la ONU în timpul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, pe 23 septembrie. La sfârșitul anului 2011, însă, oferta palestiniană, pe care Washingtonul a anunțat-o că va veta, se afla încă într-un impas în Consiliul de Securitate. Timothy A. Clary/AFP

Pe 22 iulie, o bombă a explodat lângă scaunul guvernului norvegian din Oslo. Câteva minute mai târziu, a avut loc o împușcare pe insula Utoeya, lângă Oslo, unde a avut loc un miting de tineri susținători ai partidului prim-ministrului. Făptuitorul arestat rapid este Anders Behring Breivik, extremist de dreapta în vârstă de 32 de ani, care luptă împotriva „invaziei musulmane” din Europa. Numărul este greu: 77 de morți. În noiembrie, un raport al psihiatrilor norvegieni a concluzionat că Breivik era nebun și a spus că nu poate fi judecat penal. Fotografie AFP

Pe 20 iulie, ONU declară foamete în două zone din sudul Somaliei, unde se dezvoltă seceta severă. Până la 350.000 de oameni suferă de foame, dar ajutorul umanitar se luptă să se organizeze din cauza amenințării rebelilor islamiști din al-Chebab. Foto Reuters

Pe 14 mai, Dominique Strauss-Kahn, director general al FMI și favorit socialist pentru alegerile prezidențiale franceze din 2012, a fost arestat la New York pentru agresiune sexuală asupra unei servitoare la hotelul Sofitel din Manhattan. Acuzat de o infracțiune sexuală, el a petrecut patru nopți în închisoare înainte de a fi plasat în arest la domiciliu. El a demisionat din FMI pe 19 mai, alegerile prezidențiale franceze sunt doar o amintire. Pe 22 august, procedura penală din Statele Unite a fost abandonată. Dar numele său reapare într-un caz de rețea de prostituție în Franța. Mike Segar/Reuters

Pe 2 mai, șeful Al-Qaeda, Osama bin Laden, a fost ucis în Pakistan în timpul unei operațiuni de comandă de către forțele speciale americane, după zece ani de urmărire. Instigatorul atacurilor din 11 septembrie 2001 se ascundea într-o vilă (în imagine) din Abbottabad, un oraș nu departe de capitala pakistaneză. Foto Reuters