FITOPATOLOGIE

Harta mentală

Extindeți-vă căutarea în Universalis

Boli și simptome ale plantelor

Numai bolile cauzate de agenții infecțioși sunt tratate în cadrul strict al fitopatologiei. Acestea afectează toate tipurile de culturi și iau denumiri diferite, în funcție de simptomele observate: putregai gri (struguri, căpșuni), mucegai (cartof, viță de vie), făinare (viță de vie), ofilire bacteriană (roșie), mozaic (tutun)), rugină (grâu), focar (măr), vezicule (piersică), boala olmă olandeză (ulm), chanker colorat (platan). Uneori, denumirea bolilor derivă din cea a agentului patogen: explozie de orez, cauzată de ciuperca Pyricularia oryzae (denumită acum Magnaporthe grisea), bătăi de porumb cauzate de ciuperca Helminthosporium turcicum etc.

Ciuperca patogenă Taphrina deformans atacă părțile aeriene ale piersicului, în principal frunzele, din care alterează țesuturile și induce vezicule, umflături și alte deformări caracteristice.

Credit: canoniroff/Shutterstock

Galeriile săpate sub scoarța ulmului de către un gândac de coajă, un vector de insectă al ciupercii patogene Ceratocystis ulmi, sunt poarta de intrare a parazitului (ciuperca) către gazda sa (copacul). Într-adevăr, prin forarea scoarței, acest gândac transmite țesuturilor copacului.

Numită și boala olandeză, boala olmului olandeză este transmisă în special de un gândac, de gândacul de scoarță (Scolytus scolytus) și de larvele sale care diseminează ciuperca patogenă Ceratocystis ulmi responsabilă de această boală.

Credit: S. Dalton/Minden Pictures/Corbis

Boala numită helmintosporioză este cauzată în culturile mari (porumb, orez, orz.) De ciuperci patogene. Simptomele cauzate la orz de Drechslera teres apar ca pete alungite galbene apoi maronii între venele.

Unele cifre ilustrează impactul economic al bolilor plantelor:

- în Europa, pierderea cauzată de pierderea târzie a cartofilor este de aproximativ 1 miliard de euro pe an din cei 6 miliarde de euro așteptați din această cultură cultivată pe mai mult de 2 milioane de hectare;

- la nivel global, cu privire la producția de orez - primul bob pentru consumul uman - se estimează la 37 p. 100 în medie pierderile rezultate din boli din cele 600 de milioane de tone așteptate de la această cultură cultivată pe 150 de milioane de hectare.

Observarea simptomelor ne permite deja să vedem relația gazdă-parazit în diversitatea și specificitatea sa. Cea mai largă specificitate este întâlnită atunci când o specie a unui anumit agent patogen (parazitul) poate infecta o gamă largă de plante (gazdele). De exemplu, Botrytis cinerea este o ciupercă patogenă care atacă cel puțin 230 de plante aparținând diferitelor genuri și chiar diferitelor familii botanice precum floarea-soarelui (Helianthus annuus), vița de vie (Vitis vinifera), căpșuna (Fragaria vesca) etc. Unii dăunători au un spectru de gazdă mult mai restrâns, care poate fi limitat la o singură specie de plantă. Cel mai înalt grad de specificitate este atins atunci când doar câteva rase ale unei specii. ]

Văzută aici pe o grămadă de struguri, putregaiul cenușiu este o boală care se poate dezvolta la diferite specii de plante. Este cauzată de o ciupercă patogenă, Botrytis cinerea, de unde și numele Botrytis dat și acestei boli.

Credit: Science Photo Library/Corbis

Media articolului

Mucegai
Credite: A. & H.-F. Michler/Science Photo Library/Biosphoto

Mozaic de tutun
Credit: N. Cattlin/Visuals Unlimited/Corbis

Blister de piersici
Credit: canoniroff/Shutterstock

Ochiul de ulm
Credit: R. Tidman/CORBIS

Marie-Thérèse ESQUERRÉ-TUGAYÉ: profesor emerit al universităților, membru al Academiei Franceze de Agricultură

Clasificare

Alte referințe

„FITOPATOLOGIA” este tratată și în:

MITES

Compus de
Jean-Louis CONNAT,
Gabriel GACHELIN
• 6 633 cuvinte
• 4 mass-media

În capitolul „Acarienii și bolile”: [...] Acarienii sunt cauza a numeroase boli sau neplăceri la oameni, animale și plante. La om, cele mai cunoscute două boli sunt boala Lyme și scabia. Prima, întâlnită în principal în zonele temperate, este o infecție bacteriană, ale cărei atacuri cronice pot fi formidabile. Este răspândit de căpușe care transmit, sau […] Citiți mai multe

ACTINOMICETE

Compus de
Hubert A. LECHEVALIER
• 3.467 cuvinte
• 3 mass-media

În capitolul „Actinomicete patogene”: […] Puține boli ale plantelor sunt cauzate de Actinomycetes. Remarcăm o scabie de cartof (scabie de cartof) cauzată de scabia Streptomyces și o scabie de cartof dulce (S. ipomoeae). Streptomyces poate ataca, de asemenea, sfecla de zahăr și plantele tinere de măr și arțar de zahăr. În plus, Nocardia vaccinii este cauza scabiei de afine. De nomb […] Citește mai mult

AGROMETEROLOGIE

Compus de
Emmanuel CHOISNEL,
Emmanuel CLOPPET
• 6.609 cuvinte
• 7 mass-media

În capitolul „Rolul climatului în fitopatologie”: [...] Condițiile meteorologice pot juca un rol major în dezvoltarea unei secvențe epidemice. Clima acționează atât asupra plantei, cât și asupra agentului patogen (ciuperci, bacterii, viruși etc.). Astfel, temperatura condiționează parțial, pe de o parte, cursul ciclului de dezvoltare al organismului patogen, pe de altă parte, calendarul fenologic al plantei [...] Citește mai mult

AGRONOMIE

Compus de
Stéphane HÉNIN,
Michel SEBILLOTTE
• 9,159 cuvinte
• 1 mass-media

În capitolul „Lupta împotriva paraziților și virușilor”: [...] Treptat, am ajuns să înțelegem și să raționalizăm tehnicile agriculturii tradiționale; dar în același timp bărbatul a trebuit să se confrunte cu anumite dificultăți. Încă din cele mai vechi timpuri, culturile au făcut obiectul atacurilor dăunătoare, atribuite mai întâi blestemului ceresc; dar omul și-a dat seama repede că cel puțin cauzele secundare erau acolo […] Citiți mai multe

DIPTERE

Compus de
Robert GAUMONT
• 6 258 cuvinte
• 9 mass-media

În capitolul „Larvele fitofage”: [...] Sunt de o importanță considerabilă în entomologia agricolă, deoarece pot ataca toate părțile plantei: rădăcină, tulpină, frunze, fructe. Larvele mustei macaralei, care trăiesc în materie vegetală în descompunere, humus, atacă rădăcinile unei largi varietăți de plante, provocând pagube la pajiști, trifoi, ierburi sau culturi de grădină de piață. Dar […] Citește mai mult

ELICITINE

Compus de
Pierre RICCI
• 683 cuvinte

Rezistența plantelor la microorganisme patogene pune în joc capacitatea lor de a percepe o mare diversitate de molecule străine ca semnale (elicitori) care activează mecanisme de apărare. Elicitinele (descoperite la centrul I.N.R.A. din Antibes la sfârșitul anilor 1980) sunt proteine mici secretate de un grup de ciuperci Oomycete (Phytophthora, Pythium) care au lăsat [...] Citește mai mult

PĂDURI - Reducerea pădurii

Compus de
Maurice BONNEAU,
Guy LANDMANN
• 5 648 cuvinte

La începutul anilor '80, mass-media a răsunat un declin îngrijorător care afectează pădurile europene, principala cauză fiind poluarea aerului. Au fost apoi lansate programe ambițioase de cercetare și au fost create rețele de supraveghere. Datele achiziționate de atunci au arătat că nu există „o” risipă generalizată, ci mai degrabă diverse risipiri […] Citiți mai multe

FRUCTE

Compus de
Jean-Luc REGNARD,
Roger ULRICH
, Universalis
• 7 953 cuvinte
• 10 mass-media

În capitolul „Gestionarea și întreținerea livezii”: [...] Intensificarea tehnicilor de producție a provocat abandonarea, începând cu anii 1950, a livezilor de grădină și a formelor supuse unei tăieri foarte scurte și severe de fructificare, în favoarea livezilor în aer liber, în „tufișuri” sau în „cupe” ), forme de fructe supuse dimensiunilor lungi. Din anii 1960, din motive de organizare a muncii și economie […] Citiți mai multe

GENOMICĂ - Transgeneză

Compus de
Pascale briand
• 7.278 cuvinte
• 2 mass-media

În capitolul „Interesul plantelor transgenice”: [...] În domeniul cercetării fundamentale, plantele transgenice oferă un instrument adaptat studiului precis al secvențelor care reglementează expresia genelor, indiferent dacă acestea sunt promotori, activatori sau secvențe amplificatoare sau chiar gene. Secvențe inhibitoare sau amortizoare. Pentru a face acest lucru, se introduc gene care cuprind porțiuni din aceste secvențe și consecințele lor […] Citiți mai multe

FAGI

Compus de
Marcel BOURNÉRIAS
• 2 506 cuvinte
• 6 mass-media

În capitolul „Regresie și renaștere”: [...] În vastele regiuni incluse în domeniul păduricilor de fag, a dispărut sau rămâne sub formă de bucăți, între care se extind pajiști, uneori pustiu slab unde piatra străpunge pe toate părțile, rezultatul ruinei solului datorită defrișărilor și agravată de suprapășunarea: acesta este cazul munților mediteraneeni. Semnele unei posibile reveniri în pădurea de fag pot [...] Citiți mai multe

Vezi și tu

Alăturați-ne

Abonați-vă la buletin informativ săptămânal și primiți cadou o carte electronică la alegere !