FRACTURA, medicament

Harta mentală

fractură

Extindeți-vă căutarea în Universalis

O rupere în continuitatea normală a unui os cauzată de traume. Anumite afecțiuni pot predispune la fracturi: calcificare incompletă a oaselor la copii, osteoporoză la vârstnici; condițiile patologice (endocrine, deficitare, infecțioase) care afectează scheletul pot, de asemenea, să slăbească oasele.

O fractură se numește simplă (închisă) atunci când osul nu este exteriorizat de traumă; se numește expus (deschis) atunci când rana a rupt țesutul care acoperă osul sau când unul dintre fragmentele osului rupt străpunge pielea. Termenii „transversal”, „oblic” și „spiroid” denotă direcția liniei de fractură; când linia de fractură are formă de T, lângă o articulație, osul este rupt transversal și divizat longitudinal. Se spune că o fractură este incompletă sau în lemn verde, atunci când osul se fisurează și se îndoaie fără să se rupă; fractura ochiului apare atunci când fragmente rupte de os se întrepătrund; vorbim de o fractură mărunțită atunci când dă multe fragmente.

Simptomele uzuale ale unei fracturi sunt durerea și presiunea locală spontană, scârțâitul sau crăparea la mobilizare (dacă este posibil), afectarea funcțională completă sau parțială. Semnele fizice includ o deformare a zonei afectate, umflarea țesuturilor, o schimbare a culorii pielii și, în cele din urmă, o mobilitate anormală. Razele X sunt esențiale pentru diagnostic și tratament.

Vindecarea are loc prin formarea de țesut nou care reunește fragmentele rupte (calus). La început, această țesătură nouă este moale și suplă; ulterior, devine osos și dur. În timpul formării calusului, osul trebuie protejat evitând orice greutate și mișcare între capetele fracturii.

În plus, acest calus se poate forma numai dacă segmentele osului rupt sunt riguroase. ]

Clasificare

  1. Medicament
  2. Patologie
  3. Traumatologie
  1. Medicament
  2. Terapeutic
  3. Interventie chirurgicala

Alte referințe

„FRACTURĂ, medicament” este, de asemenea, acoperită în:

ÎMBINĂRI

  • Compus de
  • Claude GILLOT,
  • André-Paul PELTIER
  • • 6.078 cuvinte
  • • 4 mass-media

În anatomie, termenul „articulație” desemnează toate mijloacele de a uni două părți ale scheletului. Nu implică neapărat noțiunea de mobilitate, deoarece articulațiile fixe unesc oasele craniului. Putem distinge: - sinartroza (junctura fibrosa), sau articulația imobilă; - amfiartroză (junctura cartilaginea), sau articulație semi-mobilă, caracterizată [...] Citește mai mult

UMĂR

  • Compus de
  • Claude GILLOT
  • • 2.200 cuvinte
  • • 3 mass-media

În capitolul „Patologie”: [...] Printre numeroasele afecțiuni ale umărului, vor fi reținute traumele și artrita, care se datorează proceselor inflamatorii și degenerative. Cel mai frecvent traumatism este un umăr entors, care poate apărea în timpul căderii înapoi pe mână. Durerea se proiectează fie în față, în diapozitivul bicipital, fie în exterior, sub acromion. O entorse serioase […] Citește mai mult

GENUNCHI

  • Compus de
  • Claude GILLOT
  • • 1.530 cuvinte
  • • 2 mass-media

În capitolul „Patologia genunchiului”: [...] Afecțiunile inflamatorii sau supurative (artrita, de exemplu gonococică sau tuberculoasă), afecțiunile degenerative (artrite) sau distrofice (de exemplu, osteocondrita disecană cu producerea de corpuri străine intraarticulare) sunt relativ mai puțin frecvente decât traumele. Cea mai frecventă leziune traumatică este o entorsă internă, prin deteriorarea ligamentului lat […] Citește mai mult

ŞOLD

  • Compus de
  • Claude GILLOT,
  • Henri JUDET,
  • Jean JUDET
  • • 2 387 cuvinte
  • • 2 mass-media

În capitolul „Patologie traumatică”: […] Boala traumatică de șold este dominată de fracturi ale gâtului femural, care afectează în principal persoanele în vârstă. Într-adevăr, osteoporoza, frecventă în acest stadiu al vieții, favorizează ruperea oaselor, care de multe ori un șoc minim este suficient pentru a se sparge. Ar trebui să se distingă două tipuri de fracturi. Într-una, cea mai frecventă, linia de fractură desprinde capul femural. Consolidare […] Citește mai mult

  • Compus de
  • Claude GILLOT,
  • Francois ISELIN,
  • Marie PEZÉ
  • • 3 914 cuvinte
  • • 3 mass-media

În capitolul „Patologie”: [...] Afecțiunile traumatice privesc rănile degetelor, prin tăieturi, cu posibilitatea secțiunii unui nerv colateral; prin zdrobire, cu hematom subungual, amenințat cu tetanos sau cu fractură solzoasă a celei de-a treia falange; prin ardere; intepaturile, frecvente in pulpa, sunt responsabile de infectii numite panaris. Albul alb trebuie excizat, pentru a evita […] Citiți mai multe

MENOPAUZĂ

  • Compus de
  • Pierre KONOPKA
  • • 1.323 cuvinte

Menopauza este un proces care afectează femeile cu vârste cuprinse între patruzeci și opt și cincizeci și cinci; ovarele se opresc, mai mult sau mai puțin treptat, pentru a produce hormoni feminini: estradiol și progesteron. În primul rând, ovarele își pierd capacitatea de a ovula în mod regulat și, ca urmare, nu mai produc progesteron, numit și hormon luteal, secretat de [...] Citește mai mult

ODONTOSTOMATOLOGIE

  • Compus de
  • Michel BENOIST,
  • Frédéric CHABOLLE,
  • Michel DECHAUME,
  • Bernard MEYER,
  • Jacques ROUOT
  • • 11,327 cuvinte
  • • 4 mass-media

În capitolul „Fracturi ale podelei faciale”: […] Orientarea și localizarea liniilor de fractură sunt, într-o anumită măsură, determinate de arhitectura osoasă a feței. Această regiune a scheletului cuprinde de fapt: zone de slăbiciune, care sunt cavitățile orbitale, cavitățile nazale, sinusurile maxilare (fig. 3): grinzi de rezistență, formate din cadrul osos care înconjoară aceste cavități (os malar, bolta palat [ …] Citeste mai mult

CAP ȘI GÂT

  • Compus de
  • Claude GILLOT
  • • 13.400 cuvinte
  • • 9 mass-media

În capitolul „Tulburări cranio-encefalice”: […] Trauma justifică primul loc prin frecvența sa. Sunt dominate de noțiunea importantă de pierdere a cunoștinței; când lipsește, vorbim despre o simplă traumă a capului; uneori asociată cu o rană a scalpului, un hematom orbital, o epistaxis, acest traumatism necesită totuși o radiografie a feței și a profilului craniului, care poate dezvălui existența unei fracturi [...] Citește mai mult

TRAUMATISME

  • Compus de
  • René NOTO
  • • 6 820 cuvinte

În capitolul „Clasificare în funcție de natura lor”: […] Contuziile. Acestea sunt leziuni închise rezultate din șocuri directe: proiecția unui obiect care se deplasează cu viteză mare sau proiecția unui subiect pe un corp fix. De fapt, severitatea unei contuzii va depinde atât de șocul inițial, cât mai ales de zona contaminată și de țesutul contus. Astfel putem vorbi de contuzii ale părților moi (piele, aponevroză, mușchi), contuzii […] Citește mai mult

VERTEBREE ȘI CULOARE vertebrale

  • Compus de
  • Yves FRANÇOIS,
  • Claude GILLOT
  • • 4.602 cuvinte
  • • 7 mass-media

În capitolul „Patologia coloanei vertebrale”: [...] Există în primul rând leziuni infecțioase ale corpurilor vertebrale, numite spondilită, agentul putând fi un stafilococ, un bacil Eberth, o pensetă; dar cea mai redutabilă este tuberculoza corpurilor vertebrale sau boala Pott, care se manifestă printr-o ciupire a discului și apariția abceselor reci. Condițiile reumatice includ, printre altele, spondilita […] Citește mai mult

Alăturați-ne

Abonați-vă la buletin informativ săptămânal și primiți cadou o carte electronică la alegere !