Articolul 39 impozitare

17.07.2020

impozitarea

„Articolul 39” este un contract suplimentar de pensionare care acoperă totalitatea sau o parte din angajații companiei. Plățile sunt finanțate integral de companie, care le deduce din profiturile sale impozabile. La pensionare, angajații în cauză primesc o pensie, a cărei valoare este stabilită de sistem. Plata pensiei este condiționată de prezența angajatului în companie în momentul pensionării.
Planul poate fie să stabilească o sumă prestabilită de anuitate care se adaugă la celelalte venituri ale asiguratului (plan aditiv), fie să garanteze un nivel global de prestații de pensionare pentru asigurat deducând drepturi din valoarea anuității. Altfel constituit (regim diferențial) . Planurile „articolului 39” sunt supuse unei contribuții sociale specifice datorate de angajator pe baza, la alegerea angajatorului, fie pe primele plătite, fie pe anuitățile plătite. Angajatul plătește și o contribuție la pensia plătită.

Cadrul legal pentru contractele „articolului 39” a fost reformat temeinic în urma unei ordonanțe din 3 iulie 2019 de transpunere a directivei europene 2014/50/UE cunoscută sub numele de „portabilitatea pensionării”. Astfel, începând cu 4 iulie 2019, angajatorul nu mai poate stabili contracte vechi cu formula „articolul 39” sau beneficiari afiliați la cele existente.