Înțelegând totul despre negocierile de pace dintre guvernul afgan și talibani

Un soldat trece pe lângă o pictură murală care îl înfățișează pe trimisul SUA pentru Afganistan Zalmay Khalilzad și cofondatorul talibanilor, Mullah Abdul Ghani Baradar, 31 iulie 2020 la Kabul.

Regimul afgan și talibanii discută un tratat de pace la Doha, sâmbătă, sub privirea americanilor care au semnat deja un acord cu rebelii în februarie.

Culmea unui an decisiv pentru pace în Afganistan: discuțiile dintre autoritățile din Kabul și talibani au început sâmbătă în Doha (Qatar). În februarie, când Covid-19 a îngrijorat întreaga lume, Statele Unite au semnat un acord istoric de pace cu talibanii, încheind 18 ani de război cu organizația islamistă afgană.

În cadrul acestui pact, o promisiune: aceea a americanilor de a-și retrage trupele din țară până în 2021. În schimb, talibanii s-au angajat să interzică toate actele de terorism de pe teritoriile pe care le controlează și să înceapă negocieri autentice. Pace cu guvernul cu care au refuzat până acum să vorbească.

Acum se face, sub patronajul american, și a doua zi după cea de-a 19-a aniversare a atacurilor din 11 septembrie 2001: guvernul afgan și talibanii au condus sâmbătă în Qatar, în prezența secretarului de stat american Mike Pompeo, un prima zi de negocieri de pace, care promit să fie laborioase din cauza diferențelor profunde dintre beligeranți.

Începând cu ceremonia inaugurală de la Doha, negociatorul guvernului afgan Abdullah Abdullah a prezentat principala cerere a autorităților din Kabul: un „încetare a focului umanitar”. O măsură de care insurgenții sunt precauți, temându-se să-și piardă principalul atu la masa negocierilor. Ambele părți trebuie să găsească o modalitate „de a avansa țara (.) Și de a satisface cerințele afganilor: o țară reconciliată cu un guvern care reflectă o națiune care nu este în război”, a spus Pompeo, care a părăsit Qatarul în după-amiaza după întâlnirea cu părțile.

Trimisul american pentru pace în Afganistan, Zalmay Khalilzad, destul de rezervat la acest subiect la început, a fost mai optimist la sfârșitul zilei. "Speranța este (.) Că va exista o reducere imediată a violenței, o încetare a focului sau o discuție despre o încetare a focului (și) că va exista în cele din urmă un acord cu privire la o foaie de parcurs politică, dar și la un încetare a focului permanent", a spus de la Doha. Cu toate acestea, aceste negocieri ar putea fi lungi și dificile. Iată motivele.

Discuțiile au întârziat deja

În ciuda acordului cu Statele Unite la începutul acestui an, discuțiile au fost întârziate cu șase luni din cauza unor dezacorduri profunde în legătură cu un schimb controversat de prizonieri cu guvernul rebel. Talibanii cereau guvernului afgan să elibereze 5.000 de insurgenți în schimbul a 1.000 de forțe afgane. La începutul lunii august, autoritățile afgane au anunțat eliberarea ultimilor 400 de prizonieri talibani pentru a permite începerea negocierilor de pace. Inclusiv doi asasini ai lui Bettina Goislard, angajată franceză a Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, uciși la 16 noiembrie 2003 în Ghazni (Est).

Talibanii au dat vina pe americani, de data aceasta asupra americanilor, pentru „atacurile cu drone, bombardamente, raiduri și focuri de artilerie din motive nejustificate [care] nu servesc interesele nimănui și nu ajută la câștigarea războiului. Dimpotrivă, aceste acțiuni sunt contraproductive ”, a declarat Haibatullah Akhundzada, care a ajuns să fie șeful insurgenților în 2016, într-un mesaj rar scris cu ocazia Eid-el-Adha, sărbătoarea Sacrificiului, la sfârșitul lunii iulie.

Talibanii doresc „sistemul islamic”

O soluționare rapidă a conflictului pare puțin probabilă, iar durata negocierilor nu este cunoscută și nici rezultatul acestora nu este extrem de incert. Talibanii, care nu recunosc guvernul de la Kabul, descris ca o „marionetă” din Washington, vor ca Afganistanul să fie condus de un „sistem islamic”, în care legea să fie dictată de un Islam riguros, și-a amintit negociatorul-șef, Abdul Ghani Baradar, cu barbă și turban negru pe cap.

Guvernul președintelui Ashraf Ghani insistă asupra menținerii tinerei Republici și a Constituției sale, care consacra multe drepturi, în special pentru femeile care ar fi marile pierzătoare ale revenirii la practicile în vigoare sub jugul talibanilor. Mulți afgani se tem de revenirea la putere - parțială sau totală - a talibanilor, într-o poziție de forță în aceste negocieri, după ce au forțat de gherilele lor neîncetate Statele Unite să semneze cu ei acordul de retragere a trupelor în februarie. Insurgenții controlează deja jumătate din teritoriul afgan.

Afganistan: o țară divizată politic

La 17 mai, președintele afgan Ashraf Ghani și rivalul său, dr. Abdullah, au semnat un acord care pune capăt unei crize politice majore în urma unor alegeri prezidențiale foarte apropiate. Totuși, talibanii și Kabul nu încep aceste discuții în aceleași condiții. "Talibanii oferă o mare coerență tactică și o conducere structurată, acolo unde regimul de la Kabul ajunge slăbit, într-o ordine dispersată și traversat de o puternică disensiune internă la cel mai înalt nivel", notează Le Monde, care indică, de asemenea, că cele două părți vor discuta fără mediator fără.

Talibanii ar putea profita de această slăbiciune, potrivit Nishank Motwani, director adjunct al Unității de cercetare și evaluare din Afganistan, un grup de reflecție independent cu sediul la Kabul. Ei „cred fundamental că victoria este la îndemână și ca învingători nu vor cere nimic mai puțin decât puterea”.

Potrivit lui Le Point, temându-se să fie îndepărtat de la putere în urma negocierilor, președintele Ghani ar fi blocat mult timp discuțiile cu talibanii întreprinse de administrația Trump. Și ar paria chiar pe o victorie pentru ca Joe Biden să rămână în fruntea țării.

Statele Unite se grăbesc să o pună capăt

Frustrat de ceea ce el descrie drept războaiele „nebune și nesfârșite” ale Statelor Unite, președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că dorește retragerea totală a trupelor sale din Afganistan. Conflictul afgan a ucis zeci de mii de oameni, inclusiv 2.400 de soldați americani, a mai stimulat milioane să fugă și a costat Washingtonul mai mult de 1 trilion de dolari.

Discuțiile de pace „sunt în mod clar motivate de dorința americană de a se retrage din Afganistan”, a declarat Kate Clark, codirectorul Rețelei de analisti din Afganistan. „Principalul obiectiv al Statelor Unite este să plece sau să plece fără să lase în urmă o mizerie și mai mare”, a adăugat ea.

Citiți fișierul nostru complet

O dorință confirmată de secretarul de stat american, Mike Pompeo, care a declarat sâmbătă: „Știu cât de dificile vor fi discuțiile dintre afgani. Dar este (depinde de ei) să stabilească cum să avanseze și să facă viața mai bună pentru (lor) oameni. "