Lecturi

Text complet

1 Vezi de exemplu: Gunther Anders, Obsolescence of Man. Pe suflet în momentul celui de-al doilea d (.)

2 Prima parte a cărții este astfel dedicată diagnosticului. Întrebarea este de ce omenirea a intrat într-o condiție care este, potrivit autorului, atât de flagrant contrară intereselor vitale ale celui mai mare număr de oameni. Cum este posibil, cu alte cuvinte, să existe indivizi favorabili sau chiar indiferenți față de tehnologiile nucleare? Pentru a răspunde la aceasta, Delfour implementează două registre explicative care funcționează împreună: în primul rând, interesul unui număr mic de actori în diseminarea tehnologiilor nucleare; în al doilea rând, un fel de plăcere tehnologică larg împărtășită care îi determină chiar și pe cei care nu obțin niciun beneficiu din aceasta să idolatreze aceste mașini ucigașe. În ambele cazuri, motivațiile subiacente nu au nicio legătură cu justificările invocate de actori și sunt concepute de Delfour ca impermeabile conștiinței lor.

2 Critica acestor „tactici semantice” este un aspect important al cărții. Printre termenii (.)

3 Primul set de explicații se referă la instrumentele conceptuale tipice analizelor utilitare: există o castă de „nucleocrați”, adică factorii de decizie care contribuie la existența și la urmărirea energiei nucleare. producătorii obțin profituri exorbitante; politicienii domină mai bine populația țării lor jucându-se pe teama de energie nucleară (deoarece un popor care se teme de perspectiva dezastrului este un om ascultător și docil); inginerii, tehnicienii și fizicienii câștigă bani și prestigiu lucrând în sector. Potrivit lui Delfour, aceste grupuri au reușit să convingă restul populației de utilitatea energiei nucleare bazându-se pe tehnici de propagandă: diseminarea prin intermediul mass-media a informațiilor distorsionate și înșelătoare; impunerea unei reviste care vizează minimizarea pericolului nuclear2; lăsând deoparte voci disidente. Pe scurt, indiferent dacă suntem în Rusia, Franța sau Japonia, elitele organizate impun condiția nucleară publicului și acesta din urmă, stupefiat de propagandă, nu reușește să se mobilizeze pentru a cere eliminarea tehnologiilor care domină.

3 Daniel Boy, De ce ne temem de tehnologie?, Presses de Sciences Po, 2009, p. 13-19.

5 În a doua parte a cărții, Delfour se concentrează pe prescripțiile pentru eradicarea răului: toți cetățenii au dreptul și datoria morală de a nu asculta statul dacă acesta din urmă nu elimină toate mașinile nucleare, deoarece tradiție liberală - cineva are dreptul să nu asculte de un stat care nu protejează viețile cetățenilor săi și are datoria morală de a nu asculta un stat care nu protejează viețile generațiilor viitoare. Lupta pentru a pune capăt condiției nucleare va trece prin activism și asociații neguvernamentale, partidele fiind organizații oligarhice care servesc doar la distribuirea funcțiilor alese și împiedică formarea unei dezbateri publice cu adevărat.

4 Din punct de vedere logic, respectarea efectelor politicilor în domeniul armamentului nu implică nicio judecată d (.)

7 Această abordare este, desigur, rezultatul unei alegeri intenționate și luate în considerare: Delfour refuză „moderarea presupusă obiectivă” și afirmă că „raționamentul este mai puțin adevărat dacă este anesteziat de ambiguități detaliate” (p. 22). Pentru a trezi indignare, a stimula acțiunea și a ieși din starea nucleară, trebuie să renunțăm la prudență, precizie, falibilitatea ipotezelor. Ne-am putea întreba atunci dacă această atitudine peremptorie nu duce - deși cu consecințe mult mai puțin tangibile - la același dogmatism cu cel pe care Delfour îl denunță pe bună dreptate în rândul oamenilor de știință și al experților care pretind că dețin o perfectă stăpânire a tehnologiilor nucleare.

8 O altă consecință a stilului polemic al autorului este natura repetitivă a cărții. Aceleași idei, aceleași date, aceleași expresii se repetă iar și iar, precum cântece de luptă, sloganuri care sunt concepute pentru a pune cititorul într-o stare de entuziasm pentru acțiune. De câte ori ne amintește Delfour că nu are rost să distingem centralele electrice de bombele nucleare? De câte ori denunță el ineptitudinea tehnicienilor, iresponsabilitatea politicienilor, rapacitatea industriașilor? De câte ori folosește expresia „zeci de milenii” pentru a sublinia longevitatea deșeurilor ?

9 În concluzie, Condiția nucleară a lui Delfour este o lucrare în care ambiția teoretică a unui tratat de filosofie este amestecată cu maniera sentențioasă a unui manifest politic. Lectura va întări probabil convingerile activistului, indiferent dacă este sau nu de aceeași parte a baricadei cu autorul, dar poate stimula reflectarea cititorului critic, dacă acesta nu ține cont de abordarea foarte emfatică și uneori superficială. probleme nucleare.

Note

1 Vezi de exemplu: Gunther Anders, Obsolescence of Man. Despre suflet în timpul celei de-a doua revoluții industriale, Paris, L’Encyclopédie des nuisances, 2002.

2 Critica acestor „tactici semantice” este un aspect important al cărții. Printre termenii și expresiile denunțate de Delfour ca fiind ideologice, putem aminti: „catastrofă”, „test [nuclear]”, „combustibil”, „nor radioactiv” și mulți alții.

3 Daniel Boy, De ce ne temem de tehnologie?, Presses de Sciences Po, 2009, p. 13-19.

4 În mod logic, a vedea efectele politicilor în domeniul armamentului nu implică nicio judecată de valoare cu privire la politicile în domeniul armamentului în sine. Dar tocmai diferența dintre observație și judecata axiologică este respinsă de autor.