Autor: Maëliss Vincent-Moreau

avocați

O firmă care vă ascultă nevoile

Expertiză, rigoare, pragmatism

Expertiză în serviciul inovațiilor dvs.

Digital, cloud, confidențialitate a datelor, obiecte conectate, contracte, plată electronică

Legea brevetelor - Un studiu INPI face bilanțul remunerației inventatorilor angajați

Un studiu recent realizat de Observatorul proprietății industriale face un bilanț al practicilor în ceea ce privește remunerația inventatorilor angajați din Franța.

Ca reamintire, în Franța, plata compensațiilor suplimentare către inventatorii angajați a fost obligatorie de la legea din 26 noiembrie 1990 și este reglementată de articolul L 611-7 din Codul proprietății intelectuale.

Pentru ca acest regim să se aplice, trebuie îndeplinite două condiții cumulative:

  • Inventatorul trebuie să aibă statutul de angajat, astfel încât stagiarii și furnizorii de servicii, în special, să fie excluși;
  • Invenția trebuie să fie brevetabilă în sensul articolului L. 611-10 din Codul proprietății intelectuale: invenția trebuie să fie nouă, să implice un pas inventiv și să fie capabilă de aplicare industrială.

Codul proprietății intelectuale distinge trei categorii de invenții ale angajaților:

  • Invenția misiunii;
  • Invenție în afara misiunii imputabile;
  • Invenție în afara misiunii neaplicabile.

Invențiile neimputabile care nu aparțin misiunii aparținând angajatului care este liber să le folosească așa cum dorește, numai invențiile misiunii și invențiile din afara misiunii atribuibile sunt supuse unei compensații suplimentare: aceasta este o compensație suplimentară pentru invențiile misiunii și plata unui preț echitabil pentru invenții neaplicabile.

Studiul relevă că:

  • printre companiile care au un sistem de remunerare pentru invențiile angajaților, 60% au implementat un sistem de bonusuri forfetare și aproape 40% au conceput un sistem care include atât plata bonusurilor forfetare, cât și o remunerație legată de exploatarea invenţie.
  • Primele forfetare sunt plătite în mai multe rate, în momentele cheie din viața invenției.
  • Un inventator angajat primește în medie o sumă forfetară de 2.200 EUR pentru o invenție, dar această sumă poate ajunge la 11.000 EUR în funcție de criterii și de metoda de calcul utilizată.

Un studiu recent realizat de Observatorul proprietății industriale face un bilanț al practicilor în ceea ce privește remunerația inventatorilor angajați din Franța.

Ca reamintire, în Franța, plata compensațiilor suplimentare către inventatorii angajați a fost obligatorie de la legea din 26 noiembrie 1990 și este reglementată de articolul L 611-7 din Codul proprietății intelectuale.

Pentru ca acest regim să se aplice, trebuie îndeplinite două condiții cumulative:

  • Inventatorul trebuie să aibă statutul de angajat, astfel încât stagiarii și furnizorii de servicii, în special, să fie excluși;
  • Invenția trebuie să fie brevetabilă în sensul articolului L. 611-10 din Codul proprietății intelectuale: invenția trebuie să fie nouă, să implice un pas inventiv și să fie capabilă de aplicare industrială.

Codul proprietății intelectuale distinge trei categorii de invenții ale angajaților:

  • Invenția misiunii;
  • Invenție în afara misiunii imputabile;
  • Invenție în afara misiunii neaplicabile.

Invențiile neimputabile care nu aparțin misiunii aparținând angajatului care este liber să le folosească așa cum dorește, numai invențiile misiunii și invențiile din afara misiunii atribuibile sunt supuse unei compensații suplimentare: aceasta este o compensație suplimentară pentru invențiile misiunii și plata unui preț echitabil pentru invenții neaplicabile.

Studiul relevă că:

  • printre companiile care au un sistem de remunerare pentru invențiile angajaților, 60% au implementat un sistem de bonusuri forfetare și aproape 40% au conceput un sistem care include atât plata bonusurilor forfetare, cât și o remunerație legată de exploatarea invenţie.
  • Primele forfetare sunt plătite în mai multe rate, în momentele cheie din viața invenției.
  • Un inventator angajat primește în medie o sumă forfetară de 2.200 EUR pentru o invenție, dar această sumă poate ajunge la 11.000 EUR în funcție de criterii și de metoda de calcul utilizată.

Mărci comerciale - Legea lui Mc Donald pentru utilizarea prefixului „Mc” sau „Mac” pentru produse alimentare sau băuturi

Potrivit Tribunalului Uniunii Europene, reputația mărcilor comerciale ale lui Mc Donald face posibilă înfrângerea înregistrării, pentru produsele alimentare sau de băutură, a mărcilor comerciale care combină prefixul „Mac” sau „Mc” cu numele unui aliment sau băutură.

Curtea consideră că utilizarea fără motive întemeiate a „MACCOFFEE” (marca Uniunii înregistrată pentru produsele alimentare și de băuturi de o companie din Singapore) profită în mod nedrept de reputația mărcilor McDonald's: „Datorită în special combinării elementului„ mac „cu numele unei băuturi în marca MACCOFFEE, publicul relevant îl poate asocia pe acesta din urmă cu familia McDonald’s cu mărcile„ Mc ”și poate stabili mental o legătură între mărcile în cauză. "

Curtea confirmă decizia de nulitate a mărcii „MACCOFFEE”.

(Tribunalul UE din 5 iulie 2016, cauza T-518/13 Future Enterprises/EUIPO).

Beneficiarii unei persoane decedate pot accesa datele personale ale persoanei decedate?

Recent, Consiliul de Stat a decis că moștenitorii nu au dreptul de a accesa datele personale ale decedatului.

În acest caz, moștenitorii unui angajat al Banque de France i-au cerut angajatorului o listă de apeluri telefonice efectuate de decedată din funcția sa profesională în luna care a precedat decesul ei, pentru a determina numărul și durata schimburilor pe care le-a avut. cu profesia medicală înainte de moartea ei. După ce Banca de Franță a refuzat, beneficiarii au contactat CNIL, care nu a răspuns la cererea lor.

Consiliul de stat a respins acțiunea în exces de putere pe motiv că, în timp ce articolul 39 din legea din 6 ianuarie 1978 acordă persoanelor vizate care își pot dovedi identitatea dreptul de a accesa datele lor personale, beneficiarii nu pot fi considerați ca atare.

Prin urmare, Consiliul de stat face o interpretare strictă a noțiunii de „persoană vizată”, definită la articolul 2 din lege ca „cea la care se referă datele care fac obiectul prelucrării”.

Consiliul de Stat, a 10-a - a 9-a cap. îndeplinită, decizie din 8 iunie 2016

Scurgerea datelor cu caracter personal: nu contează dacă persoanele afectate nu au suferit niciun prejudiciu

Într-o deliberare din 26 aprilie 2016, CNIL a sancționat compania RICARD pentru lipsa de securitate a datelor clienților săi (avertisment public).

Ca reamintire, din martie 2014, CNIL a avut puterea de a verifica online, prevăzută la articolul 44 din Legea privind protecția datelor. În timpul unei verificări online a site-ului web al companiei RICARD, CNIL a observat că câteva mii de articole de date conținute în directoarele site-ului, inclusiv numele, prenumele, data nașterii, adresele poștale și electronice, numerele de telefon și cardul de credit al clienților informațiile erau accesibile. Trei luni mai târziu, în ciuda notificării de la CNIL, ofițerii jurați au constatat că defectul nu a fost corectat pe site.

Formația restricționată a CNIL a considerat că compania nu a luat toate măsurile utile susceptibile de a garanta securitatea și confidențialitatea datelor colectate pe care le-a contestat compania, susținând că a recurs la profesioniști recunoscuți în sectorul găzduirii site-ului său web și al gestionării conținutului său. CNIL ne reamintește încă o dată, în conformitate cu articolul 35 din Legea privind protecția datelor, că „existența unei relații de subcontractare nu este de natură să scutească operatorul de date de obligațiile sale cu privire la datele colectate și prelucrate în numele său”.

Compania a încercat, de asemenea, să se exonereze de responsabilitatea sa, argumentând că niciuna dintre persoanele afectate de scurgerile de date nu a suferit vreun prejudiciu, argument pe care CNIL l-a respins, încălcarea fiind caracterizată.

Într-o deliberare din 26 aprilie 2016, CNIL a sancționat compania RICARD pentru lipsa de securitate a datelor clienților săi (avertisment public).

Ca reamintire, din martie 2014, CNIL a avut puterea de a verifica online, prevăzută la articolul 44 din Legea privind protecția datelor. În timpul unei verificări online a site-ului web al companiei RICARD, CNIL a observat că câteva mii de articole de date conținute în directoarele site-ului, inclusiv numele, prenumele, data nașterii, adresele poștale și electronice, numerele de telefon și cardul de credit al clienților informațiile erau accesibile. Trei luni mai târziu, în ciuda notificării de la CNIL, ofițerii jurați au constatat că defectul nu a fost corectat pe site.

Formația restricționată a CNIL a considerat că compania nu a luat toate măsurile utile susceptibile de a garanta securitatea și confidențialitatea datelor colectate pe care le-a contestat compania, susținând că a recurs la profesioniști recunoscuți în sectorul găzduirii site-ului său web și al gestionării conținutului său. CNIL ne reamintește încă o dată, în conformitate cu articolul 35 din Legea privind protecția datelor, că „existența unei relații de subcontractare nu este de natură să scutească operatorul de date de obligațiile sale cu privire la datele colectate și prelucrate în numele său”.

Compania a încercat, de asemenea, să se exonereze de responsabilitatea sa, argumentând că niciuna dintre persoanele afectate de scurgerile de date nu a suferit vreun prejudiciu, argument pe care CNIL l-a respins, încălcarea fiind caracterizată.

Avocat partener MVM al Forumului Tinerilor Femei și Digital, pe 20 mai 2016 la Paris

MVM Avocat va conduce o permanență legală pe Forum Jeunes Femmes et Numérique, care va avea loc pe 20 mai la Paris. Sperăm să vă întâlnim acolo!

Doriți să vă accelerați cariera sau startup-ul digital? Ne vedem vineri 20 mai pe Forum Jeunes Femmes & Numérique, organizat de partenerul nostru, Social Builder. O zi special concepută pentru a vă stimula rețeaua și proiectele: conferințe conduse de cei mai buni vorbitori, întâlniri de mentorat cu experți și antreprenori, interviuri de recrutare, experiențe tehnologice, sfaturi juridice. Pentru start-up-uri, ecosistemul ideal pentru a primi sfaturi și sprijin de la alți antreprenori, investitori (VC și business angels) și structuri de sprijin.

Întâlnire de la 9 a.m. la 6 p.m., Salons Vianey, Paris (M ° Quai de la Rapée, Gare de Lyon).

Obiecte conectate în vizorul CNIL pentru următoarele „Sweep Days” (mai 2016)

La 12 aprilie 2016, CNIL a anunțat că, în cadrul „Zilelor de măturare” din mai 2016, controalele sale se vor concentra asupra conformității obiectelor conectate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, CNIL, ca și omologii săi internaționali, va efectua teste ale obiectelor conectate în termeni de sănătate, bunăstare („sine cuantificat”) și habitat (camerele conectate în special) pentru a evalua calitatea informațiilor. livrate, nivelul de securitate a fluxului de date și gradul de control al utilizatorului asupra utilizării datelor lor.

În cazul în care aceste teste relevă neconformități, CNIL poate efectua audituri mai formale, care ar putea duce la notificări și sancțiuni formale.

Rezultatele acestei operațiuni sunt așteptate în toamna anului 2016.

La 12 aprilie 2016, CNIL a anunțat că, în cadrul „Zilelor de măturare” din mai 2016, controalele sale se vor concentra asupra conformității obiectelor conectate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, CNIL, ca și omologii săi internaționali, va efectua teste ale obiectelor conectate în termeni de sănătate, bunăstare („sine cuantificat”) și habitat (camerele conectate în special) pentru a evalua calitatea informațiilor. livrate, nivelul de securitate a fluxului de date și gradul de control al utilizatorului asupra utilizării datelor lor.

În cazul în care aceste teste relevă neconformități, CNIL poate efectua audituri mai formale, care ar putea duce la notificări și sancțiuni formale.

Rezultatele acestei operațiuni sunt așteptate în toamna anului 2016.

Încălcarea drepturilor de autor și proiectarea comunității: condamnarea lui Mango în detrimentul Isabel Marant

Tribunalul de Instanță de la Paris a condamnat, printr-o hotărâre din 25 martie 2016, compania MANGO:

- plata a 20.000 EUR ca despăgubiri pentru încălcarea unui desen sau model comunitar și încălcarea drepturilor de autor, cu prejudiciul proiectantului Isabel Marant și al companiei de producție care își comercializează produsele. Compania Mango a vândut în magazinele sale și pe site-ul său 294 de perechi de botine pentru o cifră de afaceri de 37.800 €. Judecătorii au păstrat caracterul original al botinelor care combină codurile unui „pantof elegant de seară” cu bretele „atașate de zgârieturi mai inspirate din lumea îmbrăcămintei sport sau a pantofilor profesioniști, setul conferind cizmelor în cauză un aspect specific care nu se găsește în niciuna dintre anterioritățile produse ”;

- plata a 10.000 EUR despăgubiri pentru daune morale (încălcarea drepturilor de autor ale creatorului). Judecătorii notează că modificările aduse modelului inițial implică o „denaturare prin slăbirea creației”;

- plata a 8.000 EUR în temeiul articolului 700 din Codul de procedură civilă.

Raportul de activitate CNIL 2015: o creștere de 20% a cecurilor și 50% a notificărilor oficiale

CNIL și-a publicat raportul de activitate pentru anul 2015 pe 8 aprilie 2016.

Arată că CNIL, ca parte a misiunilor sale de control și sancționare, a efectuat 510 controale în 2015, o creștere de 20% față de anul precedent. 70% din aceste misiuni priveau sectorul privat.

Dintre cele 510 verificări efectuate, 155 au fost online. În concluzie, legea privind consumul, cunoscută sub numele de „legea Hamon” din 17 martie 2014, a dat CNIL posibilitatea de a efectua verificări online, permițându-i să observe de la distanță, de la un computer conectat la internet, încălcările din Legea privind protecția datelor. Aceste constatări sunt înregistrate într-un raport trimis organizațiilor în cauză și sunt obligatorii pentru acestea. CNIL poate astfel verifica cu ușurință și rapid conformitatea informațiilor furnizate pe formularele online sau metodele de obținere a consimțământului de la utilizatorii de internet în ceea ce privește prospectarea electronică.

Anul 2015 a fost, de asemenea, marcat de o creștere a numărului de notificări formale (93, adică o creștere de 50% față de 2014). Este interesant de observat că marea majoritate a notificărilor oficiale urmează misiuni de control (92% din decizii), dintre care unele urmează plângerilor primite.

CNIL și-a publicat raportul de activitate pentru anul 2015 pe 8 aprilie 2016.

Arată că CNIL, ca parte a misiunilor sale de control și sancționare, a efectuat 510 controale în 2015, o creștere de 20% față de anul precedent. 70% din aceste misiuni priveau sectorul privat.

Dintre cele 510 verificări efectuate, 155 au fost online. În concluzie, legea privind consumul, cunoscută sub numele de „legea Hamon” din 17 martie 2014, a dat CNIL posibilitatea de a efectua verificări online, permițându-i să observe de la distanță, de la un computer conectat la internet, încălcările din Legea privind protecția datelor. Aceste constatări sunt înregistrate într-un raport trimis organizațiilor în cauză și sunt obligatorii pentru acestea. CNIL poate astfel verifica cu ușurință și rapid conformitatea informațiilor furnizate pe formularele online sau metodele de obținere a consimțământului de la utilizatorii de internet în ceea ce privește prospectarea electronică.

Anul 2015 a fost, de asemenea, marcat de o creștere a numărului de notificări formale (93, adică o creștere de 50% față de 2014). Este interesant de observat că marea majoritate a notificărilor oficiale urmează misiuni de control (92% din decizii), dintre care unele urmează plângerilor primite.