Mamă Eprubetă Rușine și vinovăție care alăptează și mamele care nu alăptează, aceeași luptă

Pagini

12 ianuarie 2015

Rușine și vinovăție: mamele care alăptează și care nu alăptează, aceeași luptă

La proiectarea sondajului meu de vinovăție, nu am putut rezista tentației de a pune câteva întrebări despre alăptare. Scopul: să aflăm dacă mamele care folosesc formula și cele care alăptează experimentează vinovăția în același mod. Conform rezultatelor sondajului meu, experiența lor este destul de similară. Acest lucru confirmă, de asemenea, concluziile foarte interesante publicate într-un articol intitulat „Shame if you do, shame if you do” (în engleză „Shame if you do, shame if you do”).

Rușinea de a-ți hrăni copilul
Rezultatele mele sunt foarte asemănătoare cu cele descrise de cercetătorii europeni care erau interesați de rușinea experimentată de mame în legătură cu hrănirea copiilor lor. Deși acestea sunt două sentimente foarte asemănătoare, vinovăția și rușinea nu sunt exact aceleași. Vina apare atunci când crezi că ai făcut ceva greșit. Rușinea se simte dacă nu reușim să fim persoana pe care o dorim. Cu toate acestea, în multe cazuri, vinovăția poate duce la rușine.

Prin urmare, cercetătorii s-au întâlnit cu 63 de femei în grupuri focus pe experiența lor de a-și hrăni bebelușii. Concluzia lor: rușinea este experimentată atât de mamele care alăptează, cât și de mamele care folosesc formula. Potrivit cercetătorilor, atunci când experiența de hrănire a unui copil nu merge așa cum a fost planificat, aceasta poate duce la sentimente de incompetență. Mamele se simt atunci inadecvate sau inferioare.

Oamenii de știință își amintesc, de asemenea, că, chiar dacă o mamă știe că nu a făcut nimic rău, s-ar putea să-i fie rușine pentru că îi este frică să prezinte altora o imagine negativă despre sine. Comentariile celor din jur pot amplifica acest sentiment. Mamele care alăptează au suferit din cauza faptului că li s-a spus „Arăți ca o vacă”, în timp ce mamele care nu alăptează au simțit presiune să alăpteze. Cu alte cuvinte, mamele care nu alăptează cred că alegerea lor este un eșec, în timp ce cele care alăptează pot considera că decizia lor este inacceptabilă din punct de vedere social, mai ales într-o cultură în care sexualizarea sânilor este foarte importantă.

Hrănirea bebelușului în spațiul public poate de asemenea să devină o sursă de rușine, au menționat cercetătorii. Mamele care alăptează s-au temut că vor fi criticate pentru expunerea corpului lor. Unii au evitat să alăpteze în afara caselor lor, la simplul gând al judecății altora. Acestea fiind spuse, hrănirea cu biberonul în public a fost la fel de dificilă pentru unele mame care au simțit nevoia să-și ascundă sticlele de teamă să nu audă fatidica întrebare „De ce nu alăptați?” "

Autorii articolului încheie spunând că un sprijin insuficient induce rușine mamelor, indiferent dacă alăptează sau nu. Din păcate, rușinea poate determina mamele să nu caute ajutor din teama de a nu parea inadecvate. Comentariile profesioniștilor pot fi uneori crude. În acest studiu, mamele care au folosit formula s-au simțit ca niște mame rele. Li s-a făcut să simtă că a existat o problemă cu ea sau cu bebelușul lor. Și mamelor care alăptează li s-a spus că bebelușii lor sunt leneși, prea lacomi sau că sfarcurile și sânii lor sunt fie prea mari, fie prea mici. Dacă ar insista să alăpteze, li s-ar spune: „De ce îți faci tu toate aceste probleme? »Alții au fost acuzați direct că sunt egoiști și că nu doresc să împartă grija copilului cu cei din jur.

Fie că vorbim despre alăptare sau hrănire artificială, rezultatul pentru sentimentul de competență al mamelor este uneori același. Aceste femei dezvoltă apoi mecanisme de apărare împotriva rușinii. De exemplu, unii vor evita lucrurile și oamenii care îi fac să se simtă așa, în timp ce alții vor alege să dea vina pe alții. Aceste comportamente pot explica animozitatea care apare atunci când se vorbește despre alăptare. Așadar, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăți imaginea pe care o au mamele despre ei înșiși și pentru a le ajuta să-și dea seama că seamănă puțin mai mult decât cred că sunt.

Surse:
Părinți și vinovăție: Sondaj Sondaj Monkey la 186 de respondenți, 23-31 decembrie 2014. Link-ul către sondaj a fost postat pe social media.

Thomson G, Ebisch-Burton K, Flacking R. Rușine dacă o faci - rușine dacă nu: experiențele femeilor de hrănire a sugarilor. Nutriția maternă și a copilului. Publicat online, 19 august 2014