Marina comercială lovește fulgerele !

Postat pe 09/12/2017 18:19

fulgerul

Între India și Marea Chinei, fulgerele sunt de două ori mai numeroase decât în ​​zonele oceanice învecinate. În cauză: emisiile atmosferice de la bărcile care folosesc această rută maritimă aglomerată.

O navă de marfă în portul Hong Kong.

FULGER. Este un studiu original - și destul de îngrijorător - care tocmai a publicat scrisori de cercetare geofizică. Există de două ori mai multe fulgere pe care navele comerciale trec în masă. Fenomenul este vizibil în special pe cele două cele mai utilizate rute maritime, din India până la Strâmtoarea Malacca (Indonezia) care separă Malaezia și Indonezia și între această strâmtoare și porturile chineze. Strâmtoarea Malacca vede astfel trecerea a 100.000 de bărci pe an. Katrina Virts, un specialist atmosferic de la centrul NASA din Huntsville, Alabama, a observat pentru prima dată în 2005 că un fulger a lovit de două ori mai mult pe o linie care traversează Oceanul Indian între Sri Lanka și Malaezia. Activitatea furtunoasă este, de asemenea, una dintre cele mai intense din lume pe Strâmtoarea Malacca. Aceste descoperiri provin din rețeaua mondială de localizare a fulgerului (WWLLN) administrată de Washington State University din Seattle (SUA). Site-ul oferă chiar și posibilitatea de a vedea în timp real unde trăsnetele !

Poluanți care cauzează picături de apă mai mici și mai mari

CRISTALE. Din 2005 până în 2016, observațiile a 1,5 miliarde de fulgere au confirmat permanența fenomenului. Studiul realizat de Joël Thornton, de la Universitatea din Seattle, a constat pur și simplu în lipirea acestor observații cu harta rutelor maritime, al cărei trafic este foarte bine vizualizat datorită locațiilor GPS ale navelor.

Acest suport media nu poate fi vizualizat în prezent în format AMP. Vă rugăm să îl consultați pe Sciencesetavenir.fr

Și aceste două informații se potrivesc perfect. Există într-adevăr o legătură între marina comercială și furtuni. Navele de containere, navele de transport și vrachierele induc de două ori mai multe fulgere decât în ​​zonele învecinate libere de nave.

Explicația dată de cercetători este relativ simplă. Curentele ascendente ale furtunilor aruncă picături de apă în atmosfera superioară care le îngheță. Fricțiunea dintre aceste cristale de gheață este cea care generează electricitate. Fulgerul este, prin urmare, un indicator al puterii unei furtuni, un fenomen de mare amploare, care rezultă însă din microfizica formării norilor și interacțiunea a miliarde de mici boabe de gheață între ele. În atmosfere cu puțini aerosoli precum cele din oceane, picăturile de apă care formează nori sunt mari și puține ca număr. Dar pe rutele maritime, navele emit cantități enorme de funingine și compuși de azot și sulf, combustibilul folosit fiind întotdeauna de calitate slabă. Aceste particule determină formarea de picături mai mici și mai numeroase, care vor oferi un număr mai mare de cristale de gheață în atmosfera superioară, prin urmare mai multă frecare, mai multă energie electrică și mai multe fulgere.

„Acesta este unul dintre cele mai clare exemple ale modului în care oamenii modifică în prezent intensitatea proceselor de formare a furtunilor prin emisiile lor de particule”, a spus Joel Thornton într-o declarație a American Geophysical Union (AGU). Autorii studiului amintesc că formarea norilor este încă un fenomen foarte puțin înțeles. Perturbarea a ceea ce constituie întotdeauna o „cutie neagră” în cunoașterea mecanismelor care guvernează atmosfera și climele ar putea avea deci consecințe pe care nimeni nu le poate anticipa.