Meduzele se simt confortabile în oceane

Postat pe 17.07.2014 la 12:30, actualizat pe 20.07.2014 la 12:17

sciences

Un scafandru de la Observatorul Oceanologic din Villefranche-sur-Mer dă unui coleg o meduză capturată în Marea Mediterană, 6 iulie 2012

Paris (AFP) - Frumoase, întotdeauna puțin misterioase, foarte rezistente la schimbările de mediu, meduzele proliferează acum în anumite părți ale lumii: un fenomen care reflectă impactul oamenilor asupra oceanelor și riscă să se înrăutățească, avertizează specialistul Jacqueline Goy.

De la începuturile sale din Villefranche-sur-mer (Alpes-Maritimes), biologul a petrecut treizeci de ani auscultând aceste animale aparținând planctonului și compuse din 98% apă. „Am fost fascinată”, îi mărturisește AFP, prin frumusețea acestor organisme translucide, de diferite dimensiuni și culori, atât de elegante în mediul lor și atât de respingătoare din apă.

„Există aproximativ o mie de specii de meduze, dar vreo douăzeci pun probleme astăzi, celelalte sunt discrete”, spune o carte de știință care semnează împreună cu Robert Calcagno, directorul Institutului Oceanografic din Monaco („Meduze, cucerind oceanele ") care va apărea pe 4 septembrie de éditions du Rocher.

De acum, turismul și pescuitul suferă de prezența lor prea invazivă, dar și de numeroase instalații: sisteme de răcire a instalațiilor nucleare, instalații de desalinizare, ferme piscicole.

Meduzele, a căror dimensiune „variază de la un milimetru la mai mult de 6 metri în diametru, sunt ființe otrăvitoare, dar veninul este specific fiecărei specii, o mână de specii mortale fiind limitate la nordul Australiei”, explică omul de știință.

În altă parte, la fel ca Pelagia noctiluca din Mediterana, care a devenit teroarea scăldătorilor în ultimii zece ani, pot fi foarte usturătoare.

Prin anatomia lor simplă, care se mișcă odată cu curenții, meduzele sunt prezente în oceane de sute de milioane de ani. „Este una dintre primele fosile, ele servesc și ca markeri de coastă”, subliniază Jacqueline Goy.

În ciuda duratei scurte de viață (de la două săptămâni la câteva luni în mare parte), meduzele sunt campioni ai adaptării. Dacă alimentele sunt abundente, pot mânca până la jumătate din greutatea lor într-o zi, dar pot, de asemenea, să postească și chiar să-și mănânce propriile gonade pentru a supraviețui lipsurilor prelungite de alimente.

- Peste pescuit implicat -

„Meduzele au îndurat totul, știu să se adapteze”, rezumă Jacqueline Goy.

Atât de mult încât astăzi, aceste animale par să colonizeze oceanele din ce în ce mai mult: Pelagia noctiluca s-a stabilit în nordul Mediteranei; coastele Namibiei sunt acum infestate cu meduze, Marea Neagră, Bering și Japonia sunt afectate, iar fiordurile norvegiene nu sunt cruțate.

Dacă fenomenele de proliferare bruscă au fost documentate de mult timp, ele apar astăzi în locuri noi sau devin mai frecvente în altele.

„Ne plângem că avem meduze, dar facem totul pentru”, spune biologul. "Pullulul așa cum l-am văzut este un simptom al dezechilibrelor pe care omul le-a impus oceanelor de câteva decenii", a declarat Robert Calcagno pentru AFP.

„Prima cauză este pescuitul excesiv”, explică directorul Institutului Oceanografic Monegasc. „Pescuitul excesiv îndepărtează prădătorii de pe meduze, cum ar fi hamsii, sardine, macrou și, în plus, acești prădători fiind mai puțin numeroși, zooplanctonul este mai abundent și meduzele proliferează datorită abundenței hranei”, explică el.

„În Namibia, zonele foarte bogate în pești au fost supraexploatate, meduzele au proliferat, acesta este exemplul perfect al a ceea ce nu trebuie făcut”, adaugă Jacqueline Goy.

O altă cauză este poluarea cu nitrați și fosfați, ceea ce duce la o proliferare a fitoplanctonului și, prin urmare, a zooplanctonului și la prezența tot mai mare a deșeurilor de plastic, care în mare deschisă devin suporturi pe care, în stadiul incipient (chist), se pot stabili.

Încălzirea oceanelor, cu o rată fără precedent, este, de asemenea, un factor favorabil pentru meduze, în timp ce acidificarea crescută a mării îi lasă indiferenți, spre deosebire de multe specii marine.

„Trebuie să acționăm pentru a evita o înclinare completă a oceanelor în favoarea meduzelor”, conchid autorii, și astfel să evităm gelificarea mării.