Moscova a fost arestată pentru că a sărbătorit rugăciunea Pussy Riot

pentru

FOTO ANTON STEKOV, REUTERS

Irina Katsouba (dreapta) și Elena Volkova (centru), două cadre didactice, au fost arestați dimineața în catedrală, pentru că au vrut să marcheze prima aniversare a „rugăciunii punk” anti-Putin cântată de Pussy Riot.

Eleonore DERMY și Anna MALPAS
FRANȚA AGENȚIA MEDIA

  • & sdk = joey & u = https% 3A% 2F% 2Fwww.lapresse.ca% 2Finternational% 2Feurope% 2F201302% 2F21% 2F01-4623911-moscou-arretees-pour-having-celebre-la-priere-des-pussy-riot .php & display = popup & ref = plugin & src = share_button "data-network =" facebook "title =" Share on Facebook ">
  • ✓ Link copiat

Două femei au fost arestate joi în Catedrala din Moscova, pentru că doreau să marcheze aniversarea „rugăciunii punk” împotriva lui Putin cântată de grupul de protest Pussy Riot, ai cărui membri sunt acum închiși.

Irina Karatsouba și Elena Volkova, două cadre didactice, au fost arestați dimineața în catedrală, în timp ce îmbrăcaseră balaclave precum cele ale Pussy Riot și se pregăteau să depună flori în fața iconostasului.

Au putut părăsi secția de poliție unde fuseseră duși după-amiaza, a declarat avocata Violetta Volkova pe Twitter.

Dna Karatsouba a spus că dorește să sărbătorească „aniversarea unui eveniment care ne-a schimbat țara”, potrivit site-ului de știri online gazeta.ru.

La 21 februarie 2012, cinci tinere au intrat în Catedrala lui Hristos Mântuitorul din Moscova, au îmbrăcat hote colorate și au interpretat un cântec punk denunțând o coluziune între Biserica Ortodoxă și puterea politică. Se rugaseră Sfintei Fecioare să-l „alunge pe Putin”.

Scena, care a durat doar 40 de secunde, a fost filmată și plasată imediat pe internet, ceea ce va face notorietatea grupului, aproape necunoscută până atunci.

Confruntate cu închinători ortodocși șocați, tinerele au reușit să scape în acea dimineață, dar trei dintre ele au fost arestate câteva zile mai târziu. Celelalte nu au fost identificate până acum.

Astăzi, doi dintre ei, Nadezhda Tolokonnikova, în vârstă de 23 de ani, și Maria Alekhina, în vârstă de 24 de ani, ambele mame de copii mici, slujesc doi ani în tabere în Ural și Mordovia (Volga).

Cea de-a treia, Ekaterina Samoutsevich, în vârstă de 30 de ani, a fost comutată pentru o sentință suspendată în octombrie, după ce a susținut că nu a cântat cu ceilalți, fiind arestată la aproximativ cincisprezece secunde după ce a ajuns în biserică cu chitara sa.

Cazul a divizat profund societatea din Rusia, dar grupul a devenit de atunci un simbol al protestului împotriva regimului rus în străinătate.

Potrivit unui sondaj al institutului independent Levada din octombrie, 35% dintre ruși consideră că sentința de doi ani de închisoare este inadecvată, în timp ce 43% consideră că nu este suficient de dură. Doar 13% dintre cei chestionați consideră că este mult prea dur.

Totuși, peste hotare, tinerele au obținut sprijinul unor artiști precum Madonna și Yoko Ono, iar un documentar despre procesul lor a câștigat un premiu special al juriului la Sundance US Independent Film Festival.

"Atenția (acordată acestui caz, nota editorului) este atât de mare încât nu există niciun pericol că nu se va mai vorbi despre aceasta", a asigurat soțul Nadejda săptămâna aceasta într-un interviu cu AFP Tolokonnikova, Pyotr Verzilov.

La un an după spectacolul Pussy Riot, „situația libertății de exprimare nu s-a înrăutățit decât în ​​Rusia”, a regretat joi ONG-ul Amnesty International într-un comunicat.

Rezonanța internațională a procesului nu părea însă să miște autoritățile ruse.

Putin a spus în mai multe rânduri că nu poate influența cursul justiției. De asemenea, nu și-a ascuns ostilitatea față de Pussy Riot.

Justiția a ordonat la sfârșitul lunii noiembrie să restricționeze accesul la videoclipurile grupului pe mai multe site-uri web pe motiv că acestea erau de natură „extremistă”.

Afacerea Pussy Riot i-a determinat pe deputații ruși să propună un proiect de lege care să prevadă până la cinci ani de închisoare pentru „insultarea sentimentelor religioase ale credincioșilor” sau profanarea obiectelor religioase, care va trece în curând prima lectură în Duma, camera inferioară a parlamentului.

Reprimată în timpul erei sovietice, Biserica a devenit în două decenii și, în special, de la sosirea domnului Putin la putere în urmă cu treisprezece ani, o instituție din ce în ce mai puternică.