NEURO și OBEZITATE: Noutăți în relația noastră cu mâncarea?

Ceea ce oferim corpurilor noastre ne modelează și creierul, în bine sau în rău, sunt experții de la reuniunea anuală în neuroștiințe din 2013, care spun acest lucru și ne aduc acest punct asupra constatărilor esențiale privind impactul hranei asupra funcționării creier și invers. Un nou tratament pentru bulimie, asocierea dintre consumul de canabis și obezitate, legăturile dintre activitatea creierului și tulburările alimentare, atât de multe cunoștințe noi pentru a descifra relația noastră cu alimentele și pentru a lupta împotriva supraalimentării și a epidemiei de obezitate.

Milioane de oameni din întreaga lume suferă de tulburări alimentare, cum ar fi anorexia, bulimia și alimentația excesivă, principala cauză a obezității. Aceste noi date sunt, prin urmare, esențiale pentru a înțelege modul în care circuitele neuronale de recompensă și autocontrol pot juca un rol în supraalimentarea și epidemia de obezitate, previn riscul crescut și dezvoltă noi strategii pentru aceste boli, atât psihiatrice, cât și cronice. Care este puntea de legătură între creier și obezitate? Modelul de dependență, cunoscut pentru alte substanțe, poate fi aplicat tulburărilor alimentare și alimentare? ?

Mai multe studii prezentate la Neuroscience aduc concluzii complet noi:

· Despre impactul dietei asupra creierului, demonstrează cercetătorii,

- faptul că o dietă cu carne roșie și alimente procesate timp de doar 3 ani este legată de declinul cognitiv la persoanele în vârstă,

- faptul că consumul de dulciuri sau consumul unei mese bogate în grăsimi declanșează o serie de evenimente care includ eliberarea de insulină și suprimarea dopaminei, toate acestea reducând interesul nostru pentru alte alimente sau ceea ce sugerează consumul în mediul nostru.

· Despre impactul creierului asupra obezității, alți cercetători sugerează că consumul de canabis are efecte asupra greutății corporale a descendenților și de-a lungul generațiilor.

· Biologic, serotonina, „hormonul stării de spirit” este implicată în consumul excesiv. Șobolanii mai impulsivi tind să consume mai multe calorii și „frenetic”. Rezultatele acestui studiu sugerează un dezechilibru în sistemul serotoninei din creier.

· În ceea ce privește terapiile: Stimularea magnetică țintită a creierului arată eficacitate în reducerea simptomelor tulburărilor alimentare severe, inclusiv a consumului excesiv.

Obiceiuri alimentare și declin cognitiv: Această cercetare australiană, efectuată pe 527 de persoane, sugerează că o mare parte din alimentele consumate în mod obișnuit într-o dietă occidentală este asociată cu un risc crescut de declin cognitiv. Sunt vizate în special carnea roșie și procesată, produsele pe bază de grăsimi lactate, chipsurile, cerealele rafinate, cartofii, dulciurile și sosurile. Studiul confirmă, de asemenea, că dieta mediteraneană este asociată cu o scădere mai mică a funcției executive. Concluzii care pot ajuta, potrivit autorilor lor, să lupte împotriva prevalenței tot mai mari a bolii Alzheimer.

Alimente grase și zaharate, circuit de recompensă scurtcircuitat:

Acest studiu de laborator canadian, publicat și în revista Nature Neuroscience, se concentrează pe rolul insulinei. Consumul de alimente bogate în grăsimi sau cu zahăr are ca rezultat niveluri ridicate de insulină care duc la inhibarea eliberării glutamatului către neuroni dopaminergici numiți „depresie”, care slăbește selectiv sinapsele specifice și reduce producția de date de către neuronii afectați. Atât de mult încât, atunci când insulina este injectată în creierul șoarecilor, șoarecii nu mai merg nici măcar la sursa de hrană și nu mai sunt capabili să anticipeze hrana. Descifrând mecanismul celular subiacent care explică faptul că, după o masă bună, nu mai suntem sensibili la „apelul la hrană”, ne permite să înțelegem mai bine efectele insulinei asupra circuitului de recompensă. Hiperinsulinemie sau obezitate.

Canabisul, efectul „obezității” pe parcursul mai multor generații:

Principala componentă psihoactivă a canabisului, Δ9-tetrahidrocannabinol (THC), prezintă un efect prelungit târziu în viață ca o consecință a expunerii prenatale sau adolescente și poate contribui la dezvoltarea anomaliilor comportamentale pe parcursul mai multor generații, potrivit acestui studiu al Muntelui Sinai în New York, condusă pe animale. Expunerea la THC parentală la descendenți modifică sistemul de recompensă, crește anxietatea și comportamentele compulsive și pare a fi asociată cu creșterea greutății corporale. Această cercetare sugerează astfel că expunerea la THC prin utilizarea parentală ar putea induce modificări epigenetice care duc la o tulburare metabolică moștenită. În plus, studiul confirmă, dincolo de aceste efecte „ereditare”, că utilizarea canabisului influențează în mod direct comportamentul consumatorului său, metabolismul său și greutatea sa corporală.

Asocierea dintre bulimie și impulsivitate se demonstrează cu acest studiu efectuat pe animale de la Universitatea din Texas, care concluzionează că aceste două tulburări sunt responsabile de un dezechilibru în sistemul serotoninei creierului. Studiul arată că nivelul de impulsivitate al comportamentului poate prezice gradul de consum excesiv, în special pentru alimentele bogate în zahăr și grăsimi. Cele 2 comportamente ale impulsivității și consumului excesiv sunt mediate la nivel molecular de sistemul serotoninei creierului. Rezultatele sugerează oportunitatea ca medicamentele care vizează sistemul serotoninei creierului să „corecteze” aceste două tipuri de tulburări.

Stimulare magnetică magnetică transcraniană repetitivă (RTMS), o terapie nouă, neinvazivă, bazată pe impulsuri magnetice puternice care vizează stimularea anumitor zone ale creierului despre care se știe că sunt implicate (cortexul prefrontal), pare să ajute unii pacienți cu tulburări alimentare severe care implică consumul excesiv. Studiul, realizat pe 20 de pacienți, prezentat de cercetătorii de la Universitatea din Toronto constată o îmbunătățire semnificativă a simptomelor la aproape jumătate dintre participanți, iar la unul din 3 pacienți, terapia permite o reducere a crizelor de 80 până la 100%. Îmbunătățirea activității în zona vizată a creierului ajută pacienții să-și controleze nevoile, să amelioreze simptomele depresiei și anxietății. Prin urmare, este o terapie nouă promițătoare pentru anumite tipuri de pacienți, detectabilă prin imagistică, care suferă de tulburări alimentare.

Ești ceea ce mănânci, rezumă profesorul Fernando Gomez-Pinilla, expert al Universității din California, Los Angeles. Beneficiile nutriționale pentru corpul alimentelor nu pot fi separate de cele ale minții.

Accesați fișierele noastre-Pentru a-l accesa, trebuie să fiți înregistrat și să vă identificați