Notificare privind utilizarea dispozitivelor de captare a imaginilor aeriene de către autoritățile publice

Toate capitolele

Guvernul a decis să facă publică opinia cu privire la utilizarea dispozitivelor de captare a imaginilor aeriene de către autoritățile publice.

CONSILIUL DE STAT
Secțiunea interioară
Sesiunea de marți, 20 septembrie 2020
Nr. 401 214

EXTRACT DIN REGISTRUL DELIBERAȚIILOR

Primul-ministru a trimis Consiliul de stat (secțiunea de interior) la următoarele întrebări:

Pentru a-și îndeplini misiunile mai eficient și pentru a asigura siguranța intervențiilor lor în toate locurile teritoriului național, unele autorități publice recurg la captarea de imagini prin intermediul dispozitivelor aeriene, fie că sunt instrumente convenționale - avioane sau elicoptere echipate cu camere - sau dispozitive inovatoare, cum ar fi aeronavele care călătoresc fără nimeni la bord, denumite în mod obișnuit „drone”.

La nivel operațional și în ceea ce privește interesul public care se atașează obiectivelor urmărite, în special securitatea publică, precum și prevenirea, cercetarea, observarea sau urmărirea penală a încălcărilor, utilitatea utilizării acestor tehnologii n nu este contestată. Acestea sunt deosebit de eficiente în lupta împotriva delincvenței și în menținerea ordinii, în special prin limitarea contactului poliției cu persoanele în cauză. Cu toate acestea, din punct de vedere juridic, aceste dispozitive sunt încadrate doar în mod fragmentar. Normele existente se referă în principal la condițiile de angajare și circulație în scopul asigurării securității aviației, domeniu pentru care numai utilizarea dronelor civile a făcut obiectul unui cadru legislativ specific.

În afară de reglementările referitoare la aviația civilă, nu există niciun temei legal care să permită în mod explicit utilizarea acestor dispozitive, precum și exploatarea imaginilor capturate de autoritățile publice în cauză, indiferent dacă este vorba de stat (poliție națională, jandarmerie națională, personal responsabil cu securitatea civilă etc.) sau chiar autoritățile locale (în special poliția municipală). (...)

Utilizarea acestor dispozitive în toate locurile și de către multe autorități, inclusiv în scopuri de supraveghere, ridică astfel probleme în ceea ce privește garanțiile fundamentale acordate cetățenilor pentru exercitarea libertăților publice sau, în cazul situațiilor care implică o dimensiune judiciară, conduce la întrebări despre cadrul necesar în procedura penală.

În contextul stării de urgență a sănătății și al luptei împotriva epidemiei Covid-19, utilizarea dronelor de către serviciile de stat a ridicat, într-un mod fără precedent, problema cadrului legal și a garanțiilor aplicabile în acest domeniu. Printr-o ordonanță din 18 mai 2020, judecătorul sumar al Consiliului de stat a dispus astfel statului să înceteze măsurile de monitorizare a normelor de siguranță a sănătății cu ajutorul unei drone. Judecătorul a considerat că dispozitivul în cauză a constituit prelucrarea datelor cu caracter personal în sensul reglementărilor aplicabile și că, în absența mijloacelor tehnice care face imposibilă identificarea persoanelor sau a dispozițiilor de reglementare care reglementează această prelucrare, o interferență gravă și vădit ilegală cu s-a caracterizat dreptul la viață privată. (...)

În plus, în această decizie, judecătorul procedurilor sumare ale Consiliului de stat nu se pronunță asupra celorlalte garanții care ar putea fi necesare pentru a reglementa încălcările dreptului la respectarea vieții private care ar putea afecta, în diferite grade. cazul de utilizare în cauză, exercitarea libertăților publice. De asemenea, întrucât situația din prezenta cauză nu implică utilizarea dronelor în scopuri judiciare, judecătorul sumar nu a abordat problema legăturii imaginilor capturate cu procedura penală.

Prin urmare, în lumina acestei jurisprudențe și pentru a asigura securitatea juridică a măsurilor existente sau planificate, Guvernul pune la îndoială condițiile în care aceste instrumente de captare a imaginilor sunt utilizate de autoritățile în cauză. În special, el ar dori să știe dacă aplicarea garanțiilor în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal - în special autorizarea prealabilă printr-un act de reglementare adoptat în baza articolului 31 din legea din 6 ianuarie 1978 - este suficientă. permit continuarea implementării acestor mecanisme. Dacă este cazul, Guvernul ar dori să știe ce alte garanții ar trebui stabilite în acest domeniu.

ESTE CONSILIAT să răspundă în sensul următoarelor observații:

1. Prezentul aviz se referă la utilizarea de către autoritățile publice a camerelor de bord la avioane, elicoptere sau drone. În ceea ce privește acesta din urmă, manipularea lor este asigurată de un pilot la distanță care ghidează aeronava de pe ecranul video sau prin efectuarea unui zbor vizual pentru a ajunge în zona monitorizată. Camera poate include un zoom optic activat de pilotul de la distanță. Este posibil să înregistrați imaginile filmate dacă drona este echipată cu un card de memorie. Imaginile pot fi retransmise în timp real, în special către un centru de comandă. Timpul de captare a imaginii variază de la câteva minute la câteva ore, în funcție de utilizare.

În plus, mai multe tehnologii pot fi asociate cu o cameră aeriană. Acesta este cazul, de exemplu, cu software-ul pentru recunoașterea facială sau recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare, senzori termici sau de vedere nocturnă sau microfoane și sisteme de înregistrare audio.

2. Camerele aeriene sunt destinate a fi utilizate de autoritățile publice în mai multe scopuri. Comparativ cu camerele fixe de supraveghere video (art. L. 251-1 și următoarele din codul intern de securitate) și camerele mobile (art. L. 241-1 și următoarele din același cod), acestea oferă, în limita autonomia lor, capacități de captare mai mari și mai dinamice decât aceste două instrumente.

Acestea pot fi utilizate în special în cadrul misiunilor de poliție administrativă generală privind securitatea publică (prevenirea delincvenței, menținerea ordinii, poliția aglomerării) și pentru misiunile de securitate civilă (salvare, stingerea incendiilor). Ca o prelungire a unei misiuni administrative de poliție, camerele aeriene pot fi utilizate și în scopuri de poliție judiciară, pentru a colecta dovezi ale săvârșirii unei infracțiuni. Această opinie se referă la cadrul acestor utilizări, care astăzi rezultă din doctrine simple de ocupare a forței de muncă elaborate și implementate de diferitele autorități administrative folosind drone echipate cu camere de luat vederi. Nu se referă la utilizarea acestora pentru exercitarea forțelor administrative speciale de poliție, care solicită o reflecție separată specifică fiecăreia dintre aceste politici pentru a evalua necesitatea și proporționalitatea acestora, nici utilizarea camerelor aeriene de către forțele armate și serviciile de informații de securitate.

3. Mai întâi este necesar să se verifice dacă captarea de imagini de către camerele aeriene poate fi privită ca prelucrare a datelor cu caracter personal în sensul regulamentului general privind protecția datelor și al directivei menționate mai sus din 27 aprilie 2016 și, în consecință, în sensul legii 6 ianuarie 1978 privind prelucrarea datelor, fișiere și libertăți, al cărui articol 3 se referă la definițiile date de regulament.

Această captură, indiferent dacă dă naștere vizualizării imaginilor filmate în timp real fără conservare sau unei înregistrări, are caracterul de prelucrare în sensul acestor texte, prelucrarea fiind definită ca „orice operație sau orice set de operații efectuate sau nu utilizează procese automatizate și se aplică datelor personale sau seturilor de date cu caracter personal, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, comunicarea, diseminarea sau orice altă formă de furnizare, reconciliere sau interconectare, limitare, ștergere sau distrugere ”(art. 3.2 din directivă și 4.2 din regulament).

În plus, imaginile în care apar oamenii oferă informații referitoare în special la prezența lor la un anumit loc și moment și, prin urmare, trebuie considerate drept date cu caracter personal dacă aceste persoane sunt identificabile (art. 3.1 din directivă și 4.1. Din reglementări) . Cele două texte specifică faptul că „pentru a determina dacă o persoană fizică este identificabilă, toate mijloacele rezonabile care pot fi utilizate de operator sau de orice altă persoană pentru a identifica persoana fizică direct sau indirect” și că, pentru a se pronunța cu privire la acest punct, „toți factorii obiectivi, precum costul identificării și timpul necesar pentru aceasta, ar trebui luați în considerare, luând în considerare tehnologiile disponibile în momentul procesării și evoluției acestora” (considerentul 21 din directivă și 26 din regulament).

Având în vedere în special tehnologiile disponibile în prezent și dezvoltarea acestora și resursele materiale de care dispun autoritățile publice, Consiliul de stat consideră că imaginile persoanelor capturate prin intermediul camerelor aeriene de către aceste autorități ca parte a misiunilor de securitate publică sau a securității trebuie, în principiu, să fie considerate date personale și că, prin urmare, colectarea și utilizarea acestor imagini sunt supuse respectării textelor amintite mai sus. Cu toate acestea, ar putea fi diferit în cazul angajării în condiții speciale, cu excepția existenței posibilităților rezonabile de identificare a persoanelor sau în cazul în care dispozitivele tehnice sunt implementate pentru a preveni identificarea.

În conformitate cu articolul 31 din legea din 6 ianuarie 1978, prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în numele statului care, în special, privește securitatea publică sau are ca obiect prevenirea, cercetarea, descoperirea sau urmărirea infracțiunilor trebuie să fie autorizat, după un aviz motivat și publicat al Comisiei Naționale pentru Informatică și Libertăți, fie prin ordin al ministrului sau miniștrilor competenți, fie, dacă acestea se referă la datele menționate la articolul 6 din I, prin decret în Consiliul de stat. Aceste date sunt cele care dezvăluie, în special, opiniile politice, convingerile religioase sau filosofice sau apartenența la sindicat a unei persoane fizice. Prin urmare, utilizarea camerelor în condițiile în care este posibil să colecteze astfel de date, în special în timpul demonstrațiilor pe drumurile publice, necesită un decret în Consiliul de stat.

Având în vedere impactul său asupra libertăților și drepturilor garantate, implementarea prelucrării nu poate fi luată în considerare mai întâi, chiar înainte de redactarea actului care o autorizează, numai după o evaluare a impactului., Care va trebui să identifice cu precizie riscurile și pericolele. implicate în implementarea tratamentului și evaluează modalitățile de remediere a acestora. Dincolo de normele incluse în mod tradițional în actul de autorizare (scopuri, informații colectate, perioade de păstrare, persoane care accesează prelucrarea și destinatarii datelor, drepturile persoanelor în cauză etc.), analiza trebuie să formuleze, de asemenea, bazele necesare definirii, în special a metodelor de angajare, reguli pentru securizarea echipamentelor și datelor, certificarea și controlul echipamentelor, instruirea personalului.

4. Cu toate acestea, intervenția unui act de reglementare care autorizează prelucrarea datelor cu caracter personal colectate de o cameră aeriană utilizată în misiuni generale de poliție sau în scopuri de poliție judiciară nu poate oferi un temei juridic suficient pentru captarea imaginilor sau chiar a sunetelor de către autoritățile publice prin intermediul acestui proces.

Acest lucru este într-adevăr probabil, prin prezentarea generală strânsă și mobilă a locurilor publice sau a locurilor private pe care le permite, să încalce libertatea proclamată de articolul 2 din Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului. Din 1789 care implică respectarea vieții private . Prin urmare, este posibil să afecteze garanțiile acordate cetățenilor pentru exercitarea libertăților publice. Procesul poate fi utilizat și în scopul colectării probelor în sprijinul procedurilor judiciare și, prin urmare, este legat de procedurile penale. În această dublă capacitate, această captură intră în chestiuni rezervate legiuitorului prin articolul 34 din Constituție, acesta din urmă fiind singurul capabil, prin fixarea principalelor elemente, să definească condițiile care permit asigurarea reconcilierii între respectarea vieții private și protejarea publicului la fel, la fel ca pentru protecția video și camerele individuale. Prin urmare, Consiliul de stat consideră necesar să se stabilească un cadru legislativ pentru utilizarea camerelor aeriene de către forțele de securitate și serviciile de urgență.

5. Legea va trebui să definească scopurile care justifică utilizarea camerelor aeriene și garanțiile specifice pentru a asigura natura proporțională și adecvată a acestora în ceea ce privește obiectivele urmărite. Acesta va depinde de el să specifice și să supravegheze utilizările acestora, astfel încât să limiteze încălcările respectului vieții private. Legea va trebui să desemneze autoritățile publice și persoanele susceptibile de a utiliza această tehnică de supraveghere, ca metode de conservare și distrugere a înregistrărilor, atunci când acestea sunt autorizate.

În absența obținerii consimțământului persoanelor filmate, este de asemenea important ca legea să prevadă procedurile de informare a acestora. Implementarea tehnologiilor asociate, care să permită creșterea potențialului camerelor aeriene, dacă este autorizată, ar trebui să facă obiectul unor dispoziții specifice care să stabilească garanțiile necesare.

6. De îndată ce legea a reținut, printre scopurile atribuite utilizării camerelor aeriene, căutarea autorilor infracțiunilor, imaginile filmate în cadrul unei operațiuni administrative de poliție în locuri publice pot fi transferate procesului penal dacă procedurile legale sunt inițiate ca urmare a operațiunii de poliție.

Dacă această tehnică este utilizată în contextul unei proceduri inițiate deja pentru a constitui dovezi ale unei infracțiuni, permițând identificarea persoanelor, dispozițiile Codului de procedură penală, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Casație (Crim., 11 decembrie 2018), nr. 18-82.365, Crim. 18 iunie 2019, nr. 18-86-421), solicită ca această utilizare să facă obiectul unei autorizații, dacă este necesar oral, de către magistratul competent și să fie limitată la un timp scurt. Prelungirea măsurii trebuie autorizată de un judecător care supraveghează executarea acesteia.

Captarea imaginilor unui loc privat de către o cameră aeriană în scopuri judiciare trebuie autorizată în mod expres de legiuitor. Depinde de el să definească domeniul de aplicare al infracțiunilor pentru care utilizarea acestei tehnologii este considerată justificată și proporțională, precum și garanțiile procedurale pentru a preveni încălcarea excesivă a dreptului la respectarea vieții private a persoanelor în cauză.

7. Cu ocazia acestui aviz, Consiliul de stat invită guvernul să revizuiască diferitele sisteme existente de captare a imaginilor la care au recurs autoritățile publice, ca parte a misiunii lor de poliție administrativă sau judiciară, în special în ceea ce privește cerințele generalului Regulamentul privind protecția datelor și al directivei din 27 aprilie 2016, pentru a asigura coerența și acoperirea legală exhaustivă a utilizărilor lor curente și pentru a studia posibilitatea proiectării, la fel ca ceea ce sa stabilit în alte țări europene, un regim juridic comun pentru supraveghere a utilizării camerelor foto completate, dacă este necesar, de dispoziții adaptate la specificul anumitor moduri de captare.

Acest aviz a fost deliberat de secțiunea de interior a Consiliului de stat în sesiunea sa de marți, 20 octombrie 2020.