Poluarea aerului în orașe contribuie la peste 400.000 de decese premature, potrivit Agenției Europene de Mediu

Poluarea aerului este o problemă globală pentru sănătate și ecosisteme. Particulele fine, ozonul și dioxidul de azot afectează reproducerea, sistemul respirator și cardiovascular și pot duce la moarte prematură. Mediul nu este lăsat în afara prin eutrofizare sau acidificare a mediilor. În 2015, 7% din populația urbană europeană a fost expusă la concentrații de particule fine PM2,5 care depășeau limitele europene de calitate a aerului și 82-97% depășeau limitele OMS (mai stricte). În plus, 30% dintre aceștia au respirat aer cu niveluri de ozon O3 care depășesc valorile prag ale Uniunii Europene (UE).

Agenția Europeană de Mediu tocmai a publicat raportul Calitatea aerului în Europa -2017 care evaluează calitatea aerului în Europa și consecințele acesteia. Datele provin de la peste 2.500 de stații de monitorizare din Europa. Calitatea aerului în Europa poate fi vizualizată în direct aici: http://aqicn.org/map/europe/fr/

Principalii poluanți atmosferici

Principalii poluanți ai aerului exterior din Europa sunt particulele fine, dioxidul de azot NO2 și ozonul O3. Acești contaminanți au atât un impact asupra sănătății prin reducerea speranței de viață, cât și un impact economic cu costurile de spitalizare și tratament, precum și productivitatea redusă cu pierderea zilelor de lucru.

ozon este o gaz incolor, mirosul său este detectabil de la 0,01 ppm, dar te obișnuiești rapid cu mirosul acestuia.

Particule fine (Particule PM) sunt aerosoli atmosferici definiți prin diametrul lor mai puțin de 10 μm pentru PM10 și mai puțin de 2,5 μm pentru PM2.5. Particulele ultrafine au un diametru mai mic de 0,1 μm. În 2015, 7% din populația urbană a Uniunii Europene a fost expusă la niveluri de particule PM2,5 peste valoarea limită anuală europeană și 19% pentru PM10. Aproximativ 82% dintre locuitorii orașelor au fost expuși la concentrații peste normele OMS (limite mai stricte și, prin urmare, mai mici).

2015 a fost un an deosebit de fierbinte, care a contribuit la creșteri ale poluării cu ozon O3. 41% din stațiile de monitorizare au depășit valoarea limită anuală de ozon.

De unde vine această poluare a aerului? ?

Principalele surse de poluare a aerului sunt agricultura, transportul rutier și non-rutier, centralele electrice, industria și activitatea casnică. Transportul rutier este principalul emitent de oxizi de azot NOx. Arderea combustibililor fosili în gospodării, întreprinderi și instituții contribuie semnificativ la emisiile de particule fine. Procesele industriale contribuie în special la emisia de componente organice volatile (cu excepția metanului). Sectorul agricol, la rândul său, emite în principal NH3 și CH4. Poluarea aerului legată de metale toxice (Ca, Cd, Pb, Ni) nu este foarte semnificativă, este deosebit de localizată pe siturile industriale.

Impacturi asupra sănătății: decese premature prevenibile

Se crede că 428.000 de decese premature pot fi atribuite particulelor fine PM2.5 în Europa în timpul expunerii pe termen lung, inclusiv 399.000 în UE. Dintre aceste decese premature, 75.000 sunt atribuite dioxidului de azot NO2 și 13.600 ozonului. Decesele premature sunt decese care apar înainte ca o persoană să atingă o anumită vârstă așteptată. Această vârstă este adesea speranța de viață care depinde de țară și sex. Aceste decese pot fi prevenite. Aceste decese premature sunt legate de conceptul de ani de viață pierduti, care sunt anii de viață pierduti pe care o persoană ar fi trăit-o dacă nu ar fi murit prematur.

Se estimează că aceste decese premature vor costa 1,431 miliarde de dolari SUA către Europa. În Franța, costul economic al deceselor imputabile poluării aerului (exterior și interior) este estimat la 53.295 milioane dolari, sau 2,3% din PIB-ul francez (OMS, 2010).

În Directiva 2008/50/CE, au fost stabilite valori limită cu praguri de alertă. Țintele de reducere a emisiilor de poluanți au fost, de asemenea, stabilite pe baza concentrațiilor inițiale de poluanți. De exemplu, se ia în considerare o reducere de 15% a emisiilor de PM2,5 dacă conținutul inițial de PM2,5 este între 13 și 18 μg/m 3. Grecia, Polonia și Bulgaria depășesc în medie valorile limită pentru particulele fine PM10. În schimb, Suedia este una dintre cele mai puțin poluate țări pentru particulele fine PM10 și PM2.5, ozon.

Se poate observa căfără prag a fost găsit sub care nu ar exista niciun efect asupra sănătății.

Poluarea aerului și inflamația cronică

Studiile in vivo (ANSES) evidențiază mecanisme legate de patologiile respiratorii, cum ar fi apoptoza, reacția inflamatorie, stresul oxidativ, afectarea histopatologică a plămânilor.

Ozonul și particulele fine pot a intra adanc în bronhii și produc stres oxidativ în sistemul respirator. Acești oxidanți pot declanșa reacție inflamatorie și stimulează producția de citokine. Acest lucru activează sistemul imunitar pentru a reduce numărul de oxidanți. Următorul pas este moartea celulelor. Una dintre întrebările restante este dacă acești poluanți pot trece bariera alveolară și pot intra în sânge. Particulele fine pot transporta, de asemenea, alergeni sau spori de ciuperci sau reziduuri de pesticide.

Prin urmare, ozonul poate provoca tuse uscată, gene respiratorii, iritații oculare și/sau creșterea astmului. Particulele fine PM2.5 sunt în principal implicate a fi asociate cu apariția bolilor cardiorespiratorii, precum și a cancerului pulmonar. O creștere cu 10 μg/m 3 a PM2,5 a fost semnificativ asociată cu o creștere de 9% a riscului de cancer pulmonar (Hamra și colab. 2014). Cu toate acestea, trebuie efectuate mai multe studii pentru a confirma aceste observații. În 2012, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat gazele de eșapament ale motoarelor diesel drept „cancerigene” pentru oameni (grupa 1) și în 2013, poluarea aerului, inclusiv particule fine, de asemenea, în „cancerigene” pentru oameni (grupa 1). Se suspectează că PM2.5 are efecte nocive cardiovasculare și respiratorii pe termen lung.

Vârfuri ale poluării cu ozon

Vârfurile de poluare cu ozon sunt favorizate de căldură ridicată, producție antropică de NO și compuși organici volatili (COV) și presiuni ridicate. Emisiile de NOx sunt legate în principal de transport. Producția de ozon la nivelul solului implică precursori, care sunt oxizi de azot (NO și NO2). Acești poluanți primari cu azot se formează adesea în timpul ardere la temperaturi ridicate (furtuni, incendii, combustie la motoare, încălzire, agricultură etc.). Echilibrul de formare/distrugere a ozonului este echilibrat cu aceste reacții: NO2 + hv la NO + O O + O2 la NO + O3 și NO + O3 la NO2 + O2

Vârfurile de ozon apar în timpul zilei la fel cum este nevoie de lumina soarelui pentru a disocia NO2 și a forma ozon O3. La căderea nopții, această disociere nu mai este posibilă și reacțiile de distrugere a ozonului devin predominante.

Principalele riscuri pentru sănătate se referă la a expunere cronică (pe termen lung) decât pe vârfurile de poluare (pe termen scurt și/sau unic).

Recomandări în caz de vârfuri de poluare

Reduceți activitățile fizice și sportive intense pentru populațiile sensibile (persoane cu probleme pulmonare, copii, vârstnici).

Impact asupra mediului

Poluarea aerului afectează, de asemenea, vegetația și viața sălbatică, în special ozonul, amoniacul NH3 și oxizii de azot (NOx). Acestea acidifică lacurile, solurile și râurile. Acest exces de NH3 și NOx provoacă eutrofizare și aprovizionare cu azot dezechilibrată, care dezechilibrează ecosistemele. Eutrofizarea are loc atunci când un mediu acvatic conține prea mulți nutrienți care pot fi asimilați de alge care proliferează excesiv. Degradarea acestor alge duce la o creștere a populațiilor bacteriene care se hrănesc cu ele. Aceste bacterii consumă tot oxigenul din mediul înconjurător, care ucide orice organism viu existent din lipsă de oxigen.

În plus, ozonul poate provoca necroză pe frunzele plantelor sub formă de pete maronii. Tutunul Bel W3 este un indicator al poluării cu ozon, deoarece este o plantă fără sistem de detoxifiere. Ozonul poate modifica permeabilitatea membranei și reduce fotosinteza. Ozonul ar putea chiar reduce randamentele culturilor (Morgane 2013, Feng 2009).

Pentru a urmări celelalte știri de pe blog sau pentru a afla mai multe despre controversele alimentare, sănătate și mediu, cam ca:

Ghassan B. Hamra și colab. Expunerea la exterior a materiei particulelor și cancerul pulmonar: o revizuire sistematică și meta-analiză. Perspectiva sănătății mediului; DOI: 10.1289/ehp.1408092

Biroul regional al OMS pentru Europa, OECD (2015). Costul economic al impactului poluării aerului asupra sănătății în Europa: Aer curat, sănătate și bogăție. Copenhaga: Biroul regional al OMS pentru Europa.

Poluarea cu particule în aerul înconjurător: recomandări pentru protejarea sănătății - aprilie 2012 http://www.hcsp.fr/explore.cgi/avisrapportsdomaine?clefr=265

Morton Lippmann (1989) HEALTH EFFECTTS OF OZONE A Critical Review, JAPCA, 39: 5, 672-695, D http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/08940630.1989.10466554

Zhaozhong Feng și colab. Evaluarea impactului concentrațiilor actuale și viitoare de ozon de suprafață asupra randamentului culturilor cu meta-analiză. Atmosferic Environment Volume 43, Issue 8, March 2009, Pages 1510-1519