Raport privind perspectivele de finanțare pe termen mediu și lung ale schemelor de protecție socială

rezumat

Ultimele recenzii

Nota de progres privind taxa socială pentru lucrătorii independenți

Notă de actualizare HCFIPS privind evaluarea muncii nedeclarate și impactul acesteia asupra finanțelor publice

Situația de finanțare a protecției sociale

Acoperirea aproape totală (88%) a domeniului protecției sociale - care include cheltuielile schemelor de asigurări sociale (securitate socială, Unédic, scheme suplimentare de pensii), dar și cheltuielile sociale ale statului și ale departamentelor - exercițiul de proiecție desfășurat de către Înaltul Consiliu pentru finanțarea protecției sociale, care se bazează pe proiecțiile demografice și de activitate stabilite de INSEE în 2016-2017 și utilizează același cadru macroeconomic ca și raportul Consiliului de orientare pentru pensionari (COR) din iunie 2017, este rezultatul muncii desfășurate în comun și în mod coordonat de către COR și diferitele scheme de pensii, Consiliul Superior pentru Viitorul Asigurărilor de Sănătate (HCAAM) și Direcția Generală a Trezoreriei - în ceea ce privește cheltuielile de sănătate - și administrații și organisme competente (Cnaf, DGTrésor, Drees, Direcția securității sociale) pentru venituri și alte cheltuieli, secretariatul general al HCFiPS a consolidat toate proiecțiile.

Raportul prezintă mai întâi metodologia proiecțiilor. Descrie ipotezele demografice reținute acum de INSEE și prezintă diferitele scenarii macroeconomice utilizate pentru proiecție, care diferă în alegerile lor pe termen lung cu privire la creșterea tendinței în productivitatea muncii și rata șomajului și discută limitele și incertitudinile acestora.

Al doilea capitol al raportului prezintă rezultatele proiecțiilor pentru principalele categorii de riscuri și scheme sociale în sensul subsectoarelor administrației publice, în perioada 2014-2060. Arată o stabilizare sau o scădere a ponderii tuturor beneficiilor sociale în PIB în trei scenarii economice din patru, atunci când se ia în considerare cheltuielile brute ale statului (adică fără a lua în calcul resursele pe care le alocă finanțării acestora), indiferent de ipoteza adoptată în ceea ce privește elasticitatea cheltuielilor pentru sănătate față de PIB.

Ultimul capitol abordează problema costurilor financiare pe care aceste solduri tehnice le-ar putea induce pentru diferitele scheme sociale. De asemenea, aruncă o lumină nouă și specifică asupra problemei datoriei sociale. De asemenea, face bilanțul problemelor de contabilitate statistică a datoriilor sociale, precum și a situației financiare generale a sistemelor de protecție socială, a căror panoramă fragmentată nu este fără a pune întrebări cu privire la înțelegerea și gestionarea generală a situației finanțelor sociale.