Reforma pensiilor: viitorul sistem universal merge direct în zid, potrivit experților în protecție socială

Institutul de protecție socială, care reunește experți din fonduri de pensii, bănci și chiar societăți mutuale, denunță orientările luate în cadrul reformei pensiilor.

Catastrofă, amatorism, DIY. cuvintele experților în protecție socială față de reforma pensiilor în curs de pregătire nu sunt delicate. Adunate în cadrul Institutului de Protecție Socială (IPS), au prezentat marți, 19 martie, o carte albă privind condițiile pentru o reformă a pensiilor de succes. Pentru acest grup de reflecție, este important ca punctul cheie al viitoarei reforme să fie asigurarea echilibrului financiar al sistemului. „Dacă nu este cazul, atunci va fi inutil”, avertizează Bruno Chrétien, directorul IPS.

reforma

În această carte albă, Institutul evidențiază capcanele reformei în curs de discuție cu partenerii sociali. Principala critică: instituirea unui sistem universal care ar necesita contribuții pentru pensionare până la un salariu de 120.000 euro brut pe an (sau trei plafoane de securitate socială). „Nu suntem împotriva principiului înființării unui sistem universal, dar dorim ca acesta să fie un sistem de bază care acoperă până la 1 sau 1,5 plafoane de securitate socială”, explică Guy Sabrié, membru al comitetului tehnic de pensionare IPS. Pentru Institut, prin includerea tuturor activelor până la trei plafoane, nu va mai fi posibil să se ia în considerare particularitățile legate de anumite activități și diferențele de tratament care există, de exemplu, pentru liberalii care au posibilitatea de a contribui mai puțin când își lansează activitatea. IPS propune în schimb crearea a trei scheme suplimentare conduse de partenerii sociali și care să acopere separat angajații din sectorul privat, cei din sectorul public și lucrătorii independenți.

Un alt punct de îngrijorare pentru IPS este crearea unui super fond de pensii care să gestioneze toate planurile. „Este un sistem pe care unele țări comuniste l-au visat fără să fi putut face vreodată”, avertizează Bruno Chrétien, președintele Institutului pentru Protecție Socială, înainte de a specifica ironic că singura țară în care se aplică în acest mod este Coreea de Nord . Mesajul este clar și teama este reală: că statul, asumându-și responsabilitatea pentru toate, integrează rezervele pe care le-au constituit anumite fonduri de pensii, cum ar fi Agirc Arrco, un sistem complementar pentru angajații din sectorul privat sau fonduri profesionale. În aceste condiții, aceste sume nu ar mai putea fi rezervate pentru finanțarea pensiilor, ci utilizate pentru reducerea deficitului public, subliniază grupul de reflecție. IPS se tem, de asemenea, că locul partenerilor sociali în acest viitor regim va fi marginal. „Statul nu se poate izola concentrând toate puterile, este o soluție periculoasă la nivel democratic”, avertizează Bruno Chrétien.

IPS cere, de asemenea, ca transformarea drepturilor la pensie în momentul trecerii la noul regim planificat pentru 2025 să fie „sigură” și ca toată lumea să poată verifica, prin calcule care vor trebui explicate, că nu pierde nimic prin trecerea de la un sistem în sferturi la un sistem în puncte. Printre celelalte recomandări prezentate se numără o mai bună identificare a finanțării solidarității. De exemplu, prestațiile acordate copiilor ar putea intra în ramura familiei CAF și a celor în caz de șomaj. În cele din urmă, Institutul încurajează simplificarea sistemului de combinare a ocupării forței de muncă și pensionare și integrarea problemei finanțării îngrijirii pe termen lung în reformă. O cale pe care, din nou, executivul nu pare să o fi luat pentru moment, întrucât, alături de reforma pensiilor, este în curs de examinare și o lege privind bătrânețea și finanțarea dependenței.