Regimul de reparații legale al CPI

regimul

Dreptul la despăgubire pentru victimele încălcărilor grave ale drepturilor omului este un principiu fundamental în dreptul internațional.

Drept urmare, orice încălcare a dreptului internațional este sancționată de obligația de reparare.

Dreptul la despăgubire pentru victime la nivel internațional a evoluat atât de mult încât este acum posibilă repararea prejudiciului comis prin intermediul unei cereri de despăgubire împotriva persoanei acționate în fața unei instanțe penale internaționale, cu posibilitatea de a face cereri de restituire, compensare și reabilitare.

Fondul pentru victime face parte dintr-o serie de pași fără precedent care vizează recunoașterea drepturilor și nevoilor victimelor.

În acest scop, Statutul de la Roma al CPI prevede participarea activă a victimelor la procesul de justiție penală și, astfel, le permite acestora să solicite repararea autorilor infracțiunilor.

Statutul Romei, prin articolul 75, precum și Regulamentul său de procedură și dovezi stabilesc orientările regimului Curții Penale Internaționale în materie de reparații.

Rețineți că Regulamentul Curții și al grefei conțin, de asemenea, anumite dispoziții aplicabile.

În ceea ce privește reglementările Fondului fiduciar pentru victime, acesta supraveghează activitățile fondului, în special cele legate de punerea în aplicare a ordinelor judecătorești.

I. BENEFICIARII ȘI DATORII REPARAȚIEI

Debitorii reparării trebuie să fie în mod imperativ persoane fizice a căror răspundere penală a fost publicată de Curtea Penală Internațională, în timp ce beneficiarii pot fi atât persoane fizice, cât și persoane juridice.

A. Beneficiarii: persoane fizice și juridice

• Cine este victimă în fața instanței penale internaționale?

În conformitate cu dispozițiile Regulilor Curții Penale Internaționale, „termenul„ victimă ”înseamnă orice persoană fizică care a suferit un prejudiciu ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni aflate în jurisdicția Curții Penale Internaționale”.

Victimele „potențiale” care au dreptul la despăgubire pot fi clasificate după cum urmează:

- cei care au pierdut pe cineva drag;

- cei care au suferit violență sexuală;

- cei a căror proprietate a fost jefuită sau distrusă;

- cei care erau copii soldați.

B. Debitori: inculpații condamnați

• Cum este stabilită responsabilitatea pentru repararea unei persoane condamnate?

Conform articolului 75, paragraful 2, din Statutul Romei, se prevede că „Curtea poate emite împotriva unei persoane condamnate un ordin referitor la repararea care urmează să fie acordată victimelor sau persoanelor aflate în întreținerea lor”. .

Emiterea unui ordin de reparație este, prin urmare, supus unei constatări de vinovăție și poate fi prezentată doar unei persoane fizice.

C. Recunoaștere completă și parțială

La ce se pot aștepta victimele atunci când se confruntă cu o achitare completă (1) și o condamnare parțială a acuzatului (2)?

1) În cazul unei confirmări totale

Atunci când o persoană acuzată că a fost exonerată peste tot, nu i s-ar putea dispune nicio măsură de reparație. Remediul trebuie atașat unui act pentru care se deține răspunderea penală a acuzatului.

Fără a putea emite un ordin de reparație împotriva persoanei nevinovate, o cameră ar putea totuși să decidă cu privire la principiile referitoare la reparații și să determine amploarea prejudiciului, pierderii sau prejudiciului suferit victimelor sau succesorilor acestora.

2) În cazul unei confirmări parțiale

În cazul unei eventuale condamnări parțiale a Curții Penale Internaționale, măsurile de reparare dispuse trebuie să se raporteze doar la faptele învinuitului condamnat.

- Și anume: pot exista circumstanțe în care este posibil să se concluzioneze că infracțiunile au fost într-adevăr comise fără a putea fi atribuite acuzatului.

În fața unui astfel de scenariu, o cameră ar putea emite recomandări statelor sau agențiilor internaționale sau naționale care acționează în favoarea victimelor încălcărilor grave ale drepturilor omului. Fondul fiduciar pentru victime ar putea, de exemplu, să preia, oferind sprijin și asistență victimelor „căzute” ale unui caz, ca parte a misiunii sale de asistență umanitară.

II. FORME DE REPARAȚIE

• Care sunt principiile aplicabile?


Conform articolului 75 alineatul 1 din statut, „Curtea stabilește principiile aplicabile formelor de reparație, cum ar fi restituirea, despăgubirea sau reabilitarea”.

- Notă: Lista din articolul 75-2 nu este exhaustivă și nicio formă nu are prioritate față de alta. Cu toate acestea, textele fondatoare ale CPI nu definesc termenul „reparație” și nici cele trei forme de reparații desemnate.

Acest lucru este de înțeles în măsura în care articolul 75-1 din Statutul Romei lasă justiția judecătorilor să definească aceste concepte.

Restituirea constă în restabilirea victimei la situația care exista înainte de comiterea încălcărilor dreptului internațional al drepturilor omului sau a încălcărilor grave ale dreptului internațional umanitar.

În dreptul internațional, are prioritate față de alte forme de reparații.

- NB: Dacă restituirea pare a fi forma de reparație favorizată de dreptul internațional, se admite totuși că o restabilire a situației care prevala înainte de încălcări nu este întotdeauna posibilă, chiar imposibilă. Acest lucru se va întâmpla în special în contextul încălcărilor masive ale drepturilor fundamentale ale omului.


Compensarea, deseori solicitată și acordată în dreptul internațional, este menționată în mod explicit în Statutul Romei. Chiar dacă este adesea privilegiată în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului, să ne amintim că restituirea rămâne remediul preferat.

• Câteva exemple de daune compensabile:

- vătămare fizică sau psihologică;

- oportunități pierdute, inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educație și beneficii sociale;

- daune materiale și pierderea câștigurilor, inclusiv pierderea potențialului de câștig;

- daune morale;

- costurile suportate pentru asistență juridică sau opinii ale experților, pentru medicamente și servicii medicale și pentru servicii psihologice și sociale.

Majoritatea instrumentelor internaționale insistă asupra necesității măsurilor de reabilitare. Astfel de măsuri adaptate la situația victimelor le-ar permite să se apropie cât mai mult de situația care prevala înainte de comiterea încălcărilor.

Fondul în beneficiul victimelor consideră, de asemenea, că măsurile de reabilitare ar trebui mai mult decât acordarea de despăgubiri și ordine de restituire.

III. REPARAȚII INDIVIDUALE ȘI/SAU COLECTIVE

• Cum se efectuează repararea în beneficiul victimelor?

Curtea Penală Internațională poate, ținând seama de amploarea prejudiciului, a pierderii sau a prejudiciului, să acorde despăgubiri individuale sau, dacă consideră adecvate, reparații colective.

De asemenea, ar putea decide să acorde aceste două tipuri de compensații.