Fișierele

Rolul microorganismelor intestinale în sănătatea umană

Se știe de multă vreme că microorganismele din intestinul uman joacă un rol important în sănătatea digestivă. Cu toate acestea, cercetări mai recente indică faptul că bacteriile intestinale pot afecta alte aspecte ale sănătății, inclusiv obezitatea și metabolismul sănătos.

Microorganismele ocupă diferite locuri în corpul uman, inclusiv pielea, nasul, gura și intestinele. Intestinele umane, în special, găzduiesc cantități uriașe de microorganisme, aproximativ o sută de miliarde de celule bacteriene, de aproximativ 10 ori mai mult decât numărul de celule umane. Microorganismele găsite în intestine sunt în principal bacterii aparținând mai mult de 1000 de specii diferite și 90 % din care aparțin familiilor Firmicutes și Bacteroidetes. Fiecare persoană are o compoziție distinctă și foarte variabilă a microbilor intestinali, deși un grup de bază al acestor microorganisme este comun tuturor indivizilor. Această combinație de microorganisme intestinale se numește „flora intestinală”, în timp ce toate genele florei se numesc „microbiomul”. . Genele din microbiomul intestinal sunt de aproximativ 150 de ori mai numeroase decât cele din corpul uman. 1

intestinale

Ce influențează flora intestinală? Flora umană se formează la începutul vieții: fătul este steril în uter și expunerea la microorganisme începe cu nașterea, de exemplu în timpul trecerii prin tractul pelvian și/sau expunerea la microbi prezenți în uter. Bebelușii născuți prin cezariană au o floră intestinală diferită, despre care s-a sugerat că este mai puțin favorabilă și se asociază cu un risc crescut de boală, supraponderalitate și obezitate ulterior, spre deosebire de bebelușii născuți pe cale vaginală. 5 Deși flora se formează devreme în viață, ea poate evolua de-a lungul vieții, cu modificări legate de vârstă, dietă, localizare geografică, aport de suplimente alimentare și medicamente, precum și alte influențe ale mediului. Excesul de grăsime corporală și boala sunt, de asemenea, asociate cu modificări ale florei intestinale.

Dieta adoptată la începutul vieții, inclusiv dacă un copil este alăptat sau hrănit cu formule, modulează compoziția florei intestinale umane, iar obiceiurile alimentare pe termen lung se consideră că exercită un efect considerabil care explică anumite diferențe geografice. Acest lucru se datorează faptului că componentele dietei, cum ar fi fibrele alimentare, sunt defalcate prin fermentarea bacteriană și utilizate ca combustibil. Consumul unor cantități mai mari de anumite componente alimentare poate crește numărul de bacterii care utilizează aceste componente specifice ca combustibil, ceea ce înseamnă că orice modificare a compoziției alimentelor poate duce la o modificare a compoziției florei intestinale. Compoziția macronutrienților (adică, proporția de proteine, carbohidrați și grăsimi) din dietă pare să aibă o influență și orice modificare a dietei poate provoca o modificare a florei intestinale. Cercetările sunt încă în curs pentru a determina modul în care dieta interacționează cu flora.

Microorganismele din intestine joacă un rol crucial în sănătatea digestivă, dar influențează și sistemul imunitar. Țesuturile imune ale tractului digestiv sunt cea mai mare și mai complexă parte a sistemului imunitar uman. Mucoasa intestinală este o suprafață mare care acoperă intestinele, expusă la antigeni patogeni (cauzatori de boli) și nepatogene din mediu (substanțe care declanșează producerea de anticorpi de către sistemul imunitar). În lumenul intestinului, microorganismele joacă un rol crucial în dezvoltarea unui sistem imunitar robust și echilibrat. 3 Modificări ale florei intestinale ale unui individ, care pot apărea atunci când se iau anumite antibiotice, de exemplu, pot crește riscul de infecție de către agenții patogeni oportunisti, cum ar fi Clostridium difficile.

Probiotice și prebiotice: Probioticele sunt definite ca microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, pot oferi beneficii pentru sănătate. Au fost studiate multe tipuri de probiotice. Există unele dovezi că anumite probiotice sunt eficiente în ameliorarea simptomelor sindromului intestinului iritabil, a colitei ulcerative (o formă de boală inflamatorie a intestinului) și a bolilor infecțioase, precum și în reducerea riscului de dezvoltare a eczemelor și a altor afecțiuni alergice.

Prebioticele: Prebioticele sunt componente alimentare nedigerabile care sunt utilizate selectiv de bacteriile intestinale pentru fermentare. Aceasta înseamnă că bacteriile asociate cu beneficii pentru sănătate pot fi vizate în mod specific. Se pare bine stabilit că prebioticele pot induce modificări ale florei intestinale, dar nu este încă clar cu exactitate modul în care utilizarea prebioticelor poate modifica compoziția și funcția florei intestinale, cât de stabile sunt, de asemenea, aceste modificări. orice modificare a florei pentru sănătatea umană; acesta ar trebui să facă obiectul unor cercetări suplimentare.

Efectele antibioticelor asupra florei intestinale: Administrarea de antibiotice poate provoca tulburări ale florei intestinale. Acest lucru se datorează efectului diferențial al acestora asupra diferitelor tipuri de bacterii prezente în intestine; bacteriile specifice sunt de fapt deosebit de sensibile sau rezistente la antibioticul în cauză. Acest lucru poate duce la diaree asociată cu antibiotice și poate crește riscul apariției unei forme mai grave de diaree cauzată de agentul patogen Clostridium difficile, într-un spital. . Impactul antibioticelor este de obicei de scurtă durată, dar au fost observate și tulburări ale florei intestinale pe perioade lungi. Există unele dovezi că administrarea de probiotice în timp ce luați antibiotice poate reduce riscul de a dezvolta diaree asociată cu antibiotice.

Concluzie: Microorganismele din intestinele umane sunt, fără îndoială, esențiale pentru sănătatea umană. Zonele sănătății umane care sunt influențate de „locuitorii” noștri, precum și modul exact și măsura în care acestea sunt influențate, rămân de determinat, la fel cum ar putea fi manipulate compoziția și/sau funcția florei pentru a obține beneficii specifice pentru sănătate.

Referințe