Sciatică

  1. LA
  2. B
  3. VS
  4. D
  5. E
  6. F
  7. G
  8. H
  9. Eu
  10. J
  11. K
  12. L
  13. M
  14. NU
  15. O
  16. P
  17. Î
  18. R
  19. S
  20. T
  21. U
  22. V
  23. W
  24. X
  25. Da
  26. Z

Descriere

Sciatica se caracterizează prin durere care se răspândește de-a lungul nervul sciatic, radiază în fese și în spatele piciorului, până la picior. Cei doi nervi sciatici (un nerv pe fiecare parte a corpului inferior) sunt cei mai lungi din sistemul nervos uman. Ele își au originea în partea inferioară a spatelui, se extind în coapsă și vițel până la picior.

simptome

Sciatica este cauzată de diferite forme de presiune asupra nervului sciatic, în partea inferioară a spatelui sau în fese. Poate fi cauzată și de deteriorarea rădăcinilor nervoase care aparțin rețelei nervilor sciatici. De obicei, sciatica afectează doar o parte a corpului. Durerea se manifestă până la nivelul nervului sciatic.

Cauze

Presiunea exercitată asupra nervului sciatic are diverse cauze, unele grave și altele benigne. Sciatica poate fi cauzată de ceva la fel de simplu ca o postură slabă, o entorsă sau spasm, sarcină, obezitate, purtarea pantofilor cu toc înalt sau dormitul pe o saltea prea moale. Cauzele mai grave includ presiunea exercitată asupra nervului sciatic sau a rădăcinilor sale nervoase de către o hernie de disc.

Este posibil să aveți un risc mai mare de a dezvolta sciatică dacă slujba dvs. necesită ridicarea obiectelor grele, zdrobirea sau șederea pentru perioade lungi de timp. Îmbătrânirea și diabetul contribuie, de asemenea, la acest risc. Pe măsură ce îmbătrânești, discurile din coloana vertebrală încep să se descompună. Diabetul poate crește, de asemenea, riscul de afectare a nervilor.

În unele cazuri, sciatica este cauzată de inflamația cauzată de o formă de artrită sau de ciupirea nervului sciatic datorită unei tumori care învelește măduva spinării în regiunea lombară (coloanei vertebrale).

Măduva spinării este un grup flexibil de nervi care provin de la baza creierului și rulează de-a lungul mijlocului spatelui. Este canalul principal de comunicare dintre creier și restul corpului. Măduva spinării este protejată de coloana vertebrală (formată din vertebre). Nervii se mișcă în interior și în afară prin măduva spinării, prin mici orificii situate între fiecare dintre vertebre. Rădăcinile nervoase trec, de asemenea, prin aceste găuri mici, schimbând semnale cu restul corpului.

Vertebrele sunt separate între ele prin discuri de cartilaj, o substanță asemănătoare osului, dar mai moale. Fiecare disc este format dintr-un strat exterior dur și un centru moale, care acționează ca un amortizor pentru a proteja vertebrele în timpul mișcării. Dacă discul este deteriorat prin rănire sau uzură, există riscul ca partea interioară a discului să se umfle sau să pătrundă în stratul exterior. Partea interioară a discului care a fost „împinsă afară” sau herniată, provoacă compresia sau inflamația unei rădăcini nervoase care iese între cele două vertebre adiacente. Discul poate provoca chiar leziuni ale rădăcinii nervoase. Dacă acest fenomen apare în regiunea lombară, durerea se deplasează pe nervul sciatic al piciorului.

Osteoartrita este o altă cauză comună de afectare a rădăcinii nervoase care cauzează sciatică. Osteoartrita se caracterizează prin formarea pintenilor osoși (vârfuri osoase mici) care riscă să comprime rădăcinile nervoase. Uneori la persoanele în vârstă există o afecțiune numită stenoza coloanei vertebrale, caracterizată prin îngustarea canalului medular și ciupirea nervilor. În cazuri mai rare, o infecție precum meningita sau o tumoare în măduva spinării poate ataca acești nervi. Nervul sciatic poate fi comprimat și într-o zonă îndepărtată de coloana vertebrală, fie în pelvis, fie în fese, de exemplu.

Simptome și complicații

Simptomul major al sciaticii este durerea care radiază în fesă și până la nivelul coapsei și a piciorului inferior. Uneori durerea moare în genunchi sau ajunge la picior. Durerea cauzată de sciatică poate varia: poate fi aprinsă sau poate crea o senzație de arsură, poate fi ascuțită sau palpitantă, constantă sau ocazională. De obicei apare pe o parte a corpului. Unii oameni se plâng de dureri ascuțite și intense. Alții descriu un sentiment de amorțeală și slăbiciune în partea dureroasă a piciorului. Aceste semne indică uneori probleme neurologice mai grave. Strănutarea, tusea, încordarea, îndoirea sau ridicarea a ceva pot agrava durerea.

În cazuri rare, persoanele cu sciatică ca urmare a unei hernii de disc trebuie să rămână în pat câteva zile. De asemenea, se întâmplă, dar rareori, controlul intestinului și al vezicii urinare este întrerupt din cauza presiunii asupra nervilor de la capătul coloanei vertebrale. Dacă este necesar, trebuie consultat imediat un medic.

Diagnostic

Simptomele îl ajută pe medic să pună diagnosticul. Medicul caută zone dureroase de-a lungul coloanei vertebrale. El va efectua teste pentru a evalua funcția senzorială, coordonarea, puterea musculară și reflexele, mai ales dacă suspectează o hernie de disc. El poate folosi semnul Lasègue (care constă în ridicarea piciorului la un unghi de 60 ° fără a îndoi genunchiul), pentru a localiza punctul dureros.

Alte teste sunt uneori adăugate, inclusiv o radiografie sau o scanare CT sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).

Tratament și prevenire

Medicul poate ameliora sciatica tratând simptomele și cauza specifică, dacă există una, de exemplu o hernie de disc. Apoi prescrie relaxante musculare, analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru a reduce durerea și inflamația. Uneori, simptomele pot fi reduse prin utilizarea unor medicamente care scad eficiența nervilor care trimit mesajul durerii.

Dacă durerea este minoră, se recomandă exerciții de intensitate moderată. Când simptomele s-au potolit, este important să se supună terapiei pentru a întări mușchii din abdomen și din spate pentru a preveni revenirea simptomelor.

Există și alte modalități de a atenua durerea. De multe ori, acestea sunt aceleași cu cele recomandate pentru ameliorarea durerilor de spate obișnuite:

  • Dormiți pe o saltea fermă, întinsă pe o parte sau pe spate, ținând genunchii îndoiți.
  • Dormiți cu o pernă sub genunchi sau între genunchi în timpul atacurilor dureroase.
  • Evitați să vă culcați pe burtă.
  • Spasmele musculare pot fi tratate prin aplicarea căldurii sau a frigului în zona afectată.
  • Reglați înălțimea scaunului astfel încât picioarele să fie plate pe pământ și genunchii puțin mai înalți decât șoldurile.
  • Obișnuiește-ți să ții picioarele plate pe pământ, fără să-ți încrucișezi picioarele, când stai așezat.
  • Folosiți un scaun cu spătar ferm și așezați-vă în poziție verticală, cu spatele pe spătar.