Secretele vampirilor să trăiască doar din sânge

doar

Brock FENTON, NATURE PUBLISHING GROUP VIA AFP

Cu botul său impresionant zdrobit, doi incisivi mari și gustul său pentru sânge, vampirul comun (Desmodus rotundus) și-a sculptat o reputație destul de înspăimântătoare.

  • & sdk = joey & u = https% 3A% 2F% 2Fwww.lapresse.ca% 2Fsciences% 2Fdecouvertes% 2F201802% 2F19% 2F01-5154431-les-secrets-des-vampires-pour-ne-vivre-que-de-sang .php & display = popup & ref = plugin & src = share_button "data-network =" facebook "title =" Partajare pe Facebook ">
  • ✓ Link copiat

„Vampirul comun”, un liliac cu un nume evocator, și-a dezvoltat propriile instrumente pentru a depăși valoarea nutrițională scăzută a sângelui și numeroasele boli pe care le poartă, integrând astfel mica familie de mamifere iubitoare de sânge, potrivit unui studiu publicat luni.

„Vampirii obișnuiți au o dietă„ extremă ”, în sensul că necesită multe adaptări ale organismului”, explică AFP Tom Gilbert de la Universitatea din Copenhaga, coautor al studiului.

Cu botul său impresionant zdrobit, doi incisivi mari și gustul pentru sânge, vampirul comun (Desmodus rotundus) și-a sculptat o reputație destul de înspăimântătoare.

Mai ales că consumul exclusiv de hemoglobină este foarte rar în regnul animal. Sângele este sărac în nutrienți, carbohidrați și vitamine și poartă multe boli.

Doar alte două specii de mamifere sunt mulțumite de el, de asemenea lilieci: „vampirii cu picioare păroase” și „vampirii cu aripi albe”.

Pentru a afla ce îi permite animalului să trăiască doar cu sânge, Marie Zepeda Mendoza de la Universitatea din Copenhaga și colegii ei au secvențiat genomul animalului și au studiat microbiota acestuia, adică toate microorganismele (bacterii, drojdii, ciuperci, protiști, viruși) porturi.

Potrivit studiului publicat luni în Nature Ecology & Evolution, genomul vampirului are de două ori mai multe variante genetice decât cel al altor specii de lilieci, care consumă fructe, nectar sau insecte. O descoperire care pune în lumină numeroasele modificări genetice legate de această dietă.

„Evoluția s-a făcut cu siguranță treptat, vampirii începând să mănânce insecte care mănâncă sânge, apoi atacă sângele în sine”, spune Tom Gilbert.

Cercetătorii au studiat, de asemenea, fecalele vampirilor, constatând prezența în corpul animalului a mai mult de 280 de bacterii despre care se știe că provoacă boli la alte mamifere.

Pentru cercetător, această capacitate de a trăi doar din sânge, o marfă abundentă pentru care există puțini concurenți, reprezintă „o mare victorie evolutivă”.