Transmițător simbolul Lotus 2 - Pierderea în greutate

Ele sunt adevărate instrumente de transformare și vindecare la fel de fizice, psihologice, mentale și spirituale.

♦ Placă pentru emițător de energie vibratorie
♦ Mandala + Mantra + Simbol + Radionică (forme de undă) + Placă de circuit imprimat + Celulă solară

Format laminat A4
Fiecare tablă este însoțită de nota explicativă

Descriere

Transmițător simbolul Lotus 2 - Pierderea în greutate

Ele sunt adevărate instrumente de transformare și vindecare la fel de fizice, psihologice, mentale și spirituale.

♦ Placă pentru emițător de energie vibratorie
♦ Mandala + Mantra + Simbol + Radionică (forme de undă) + Placă de circuit imprimat + Celulă solară

Format laminat A4

Mantra:
♥ Sadhana Mantra: „Om Chandraya Namah //”
Această mantra Sadhana este prescrisă în India, astfel încât femeile să fie pure și frumoase.

Mantra franceză:
♥ „În fiecare zi pierd greutatea pe care vreau să o pierd pentru că mă iubesc pe mine și îmi iubesc corpul așa cum vreau”,
♥ "În fiecare zi slăbesc, silueta mea este mai subțire, stomacul devine tot mai plat, mă simt bine cu mine".

Utilizare: vezi fila: Descrierea plăcilor vibratoare

PANURI DE TRANSMITERE A ENERGIEI VIBRATOARE
Vibrații - Forme - Mantre

„Dacă doriți să găsiți secretele universului, gândiți-vă în termeni de energie, frecvență și vibrații. "
Nikola Tesla.

Aceste coli A4 sunt o puternică sinergie a energiei vibratorii care asociază: Mandale, Mantre, Simboluri, Radionice (Valuri de formă), Circuit imprimat, Celule solare.

Ele sunt adevărate instrumente de transformare și vindecare la fel de fizice, psihologice, mentale și spirituale.

Toate emițătoarele sunt controlate de Phra Maha Somsat al templului
Pa Nong Bua budist în nord-estul Thailandei. Ei beneficiază
toate rugăciunile și descântecele recomandate de înțelepți.

Mai jos, descrierea diferitelor elemente care alcătuiesc plăcile de energie vibratoare

RECOMANDĂRI, INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE ȘI INFORMAȚII:

MANDALA
Cuvântul „mandala” provine din „sanscrită”, înseamnă „cerc sacru”. În diverse culturi, cercurile sunt considerate forma perfectă, ele simbolizează universul și eternitatea, reprezentând ciclul vieții. Mandalele au o formă periferică circulară. Formele se referă la centrul cercului și la cele patru puncte cardinale. Designul acestuia este gratuit, atât prin formele sale, cât și prin culorile sale, acesta fiind motivul pentru care mandalele sunt considerate reprezentări grafice ale „interiorului” unei persoane.

CERCUL: reprezintă distanța sau singurătatea, dar în același timp, reflectă și siguranța persoanei care o desenează sau o folosește și legătura cu adevărata lor identitate. Simbol al cerului și al vremii. Cercul, asociat cu pătratul, evocă mișcarea, schimbarea. O figură de protecție, cercul este centura de apărare care înconjoară orașele. În icoanele creștine, cercul reprezintă eternitatea; reprezintă universul, cosmosul. Dansul dervișilor care se învârtesc este inspirat de mișcarea cosmică.

LE CARRÉ: este un simbol al fericirii, al iubirii și al parteneriatelor solide. Reprezintă echilibru, stabilitate și armonie. Este simbolul pământului spre deosebire de cer. El este un simbol al stabilității, al ceva care stă bine.

TRIANGLUL: Conceptul de uniune și armonie. Dintre evrei, triunghiul este un simbol al perfecțiunii.

VEDETA: este o sursă de lumină, a condus întotdeauna omul. Steaua polară care indică nordul dă astfel axa galaxiei, în jurul căreia se învârte firmamentul. În raport cu aceasta, poziția stelelor, cea a navigatorilor etc.

FLUTURILE: Sunt simboluri ale tranziției în viață și ale evoluției sufletului.

LABIRINTE: înseamnă că persoana este confuză, pierdută, în căutarea „eu-ului” său real și că soluția este în ele. Labirintele au mai multe utilizări în radiestezie, pot fi folosite, de exemplu, pentru a energiza apa sau alimentele. Dar nu numai că forma afectează semnificația mandalei, dar culorile folosite pentru a o umple joacă un rol foarte important și au și semnificații diferite. Împreună cu formele, vor da o interpretare a stării de spirit actuale a celui care o desenează sau o folosește.

ALB: reprezintă bunătatea, puritatea, din care elementul este aerul și direcția spre nord reprezintă mintea ideală, intuitiva. În mandale, lăsarea spațiului gol este simbolul contactului minții noastre cu Spiritul Suprem și denotă dorința de a primi idei superioare sau de a atinge niveluri mai înalte și mai importante de înțelegere a divinului în lume. „Uman. În India, albul este asociat cu rituri funerare; în multe țări asiatice, coroanele funerare sunt albe, la fel ca și florile oferite ca ofrandă stăpânilor reîncarnați. În ritualul creștin, copiii sunt conduși în pământ sub un giulgiu alb, decorat cu flori albe. Este culoarea marcajului purității că nu s-a realizat nimic: așa este sensul inițial al albei virginale a rochiei comunicanților și a miresei care merge la căsătoria ei. Pe steagul Vaticanului, albul este asociat cu aurul reprezentând domnia lui Dumnezeu pe Pământ.

NEGRU: este asociat cu moartea și durerea, în general cei care aleg această culoare au o perioadă dificilă în viața lor. Negrul este culoarea vestului, unde soarele apune. O mandala cu mult negru stă la baza nevoii „unui timp de reflecție, de purificare, de„ oprire ”pentru a se observa și a renunța la tot ce cântărește. Aceasta este antiteza albului. Culoarea dolului în Occident, negrul este inițial simbolul fertilității, culoarea zeițelor fertilității și a fecioarelor negre. Reprezentând lumea interlopă, negrul corespunde burticii pământului unde are loc regenerarea lumii. Adesea un simbol al întunericului și al impurității, el devine apoi „noi” mai mult decât un „eu”. Cea a non-manifestării și a virginității primordiale. Întunericul originilor, precede creația în toate religiile. Așa cum iarna cere primăvara, ea evocă promisiunea unei vieți reînnoite.

AUR: Reprezintă lumina soarelui ca simbol al luminii manifestate. Icoanele lui Buddha sunt aurite, un semn al trezirii și perfecțiunii absolute. Aurul exprimă cunoștințe. Vorbim și despre epoca de aur care constituie perfecțiunea. În alchimie plumbul este transmutat în aur simbolizând transformarea omului în divin prin conștiința lui Dumnezeu. Aurul este metalul regilor și al împăraților, nu numai în Occident, ci și în toată lumea. Evocă Soarele și tot simbolismul său: fertilitate, bogăție, dominație, Strălucirea sa: centrul căldurii, iubirea, centrul luminii și Cunoașterea.

ROȘU: simbolizează iubirea. Dacă este utilizat în timp ce meditați la mandale, va vindeca lenea și indolența. Roșul vă va ajuta să vă orientați viața către obiectivele pe care vi le-ați stabilit anterior. Important pentru strămoșii noștri, deoarece simboliza viața. Exprimă bucurie, sănătate, triumf. În spiritul iconografiei Evului Mediu, roșu aprins reprezintă incandescență, activitate. Pentru evrei, roșu este folosit într-o serie de expresii derivate din cuvântul „baraj” care înseamnă sânge. Acum, în gândirea ebraică, sângele înseamnă Viață. În India, Brahma, creatorul lumii, era reprezentat în roșu. În Grecia, roșul simboliza dragostea regenerativă. În arta creștină, roșul simbolizează Duhul Sfânt sub formă de foc, încărcat cu puterea de regenerare și purificare. Hainele roșii purtate de Papa în Vinerea Mare amintesc de Iubirea lui Hristos pentru omenire. Culoarea roșie a sângelui și a flăcării reprezintă lupta, iar Marte, zeul luptei. Prea strălucitor, roșul rămâne simbolul focului, dar un foc devastator. Este atunci semnul furiei.

ORANGE: indică o perioadă de căldură și satisfacție. Energia sa, mai moderată decât cea a roșului, promovează bucuria. Este culoarea renunțărilor lumești în favoarea „obiectivelor spirituale înalte. Activ și revigorant, portocaliul trezește simțurile, stârnește emoțiile și induce un sentiment de bunăstare și bună dispoziție. În arta religioasă, aceasta simbolizează revelația Iubirii Universale. Limbajul creștin simbolic folosește șofranul sau portocaliul pentru a reprezenta divinitatea care luminează mintea credincioșilor. În epoca medievală, tinerele mirese din Franța purtau o rochie roșiatică. Călugării budiști poartă o halat de șofran, iar Cavalerii Duhului Sfânt poartă o cruce de catifea portocalie. Portocaliul este culoarea epicurienilor. Este asociat cu plăcerea binelui concret al gustului pentru viață. Trezește senzațiile corpului. Se acordă apoi prioritate plăcerilor mesei, corpului și tuturor fiori.

ALBASTRU: pacea interioară a individului. Reprezintă spiritualul sau sublimul, care se manifestă, care sfidează toate limitele, un personaj în mișcare spre ceea ce uneori ghicim cu imaginația, un vis cu ochii deschiși, femininitatea (tandrețea și generozitatea), deschiderea spirituală. În limba sacră egipteană, albastrul simbolizează nemurirea. În Grecia, preoții din Chronos, stăpânii timpului, erau îmbrăcați în albastru. Albastrul este liniștitor, profund calmant. Este unul dintre atributele lui Jupiter și Juno, zeul și zeița Cerului printre romani. Primii creștini au ales albastrul pentru a-l simboliza pe Dumnezeu Tatăl. Biserica creștină de astăzi o folosește cel mai adesea ca culoare a Fecioarei. În arta religioasă, este obișnuit să se înfățișeze fecioara purtând haine de diferite nuanțe de albastru. Albastrul, ca simbol al apei, curăță, hrănește și reîmprospătează. Transformă substanțele în solvenți. Apa servește la sfințirea și sfințirea vieții botezului.

VIOLA: indică jucăușul și transcendentul în cele din urmă unite în armonie. Viața care înflorește cu spiritualul, materialul într-o fuziune caldă a subiectului și obiectului, descântecul cunoașterii este unul. Purpuriu reprezintă înțelepciunea, legătura cu natura și fericirea. Folosirea violetului pentru a desemna autoritatea a trecut în biserica creștină, deoarece este culoarea purtată de episcopi. Violetul era semnul dolului la curtea franceză și era și culoarea cearșafurilor așezate pe sicriu în timpul ceremoniilor funerare. Simbol al spiritualității, în creștinism înseamnă căsătoria în Iisus Hristos al Omului cu Duhul Ceresc. În Vinerea Mare, corul bisericilor este drapat în mov. Pe monumentele simbolice din Evul Mediu, Iisus Hristos poartă haina purpurie în timpul Patimii, ceea ce înseamnă că și-a asumat pe deplin întruparea și că prin jertfa sa, fiul omului reintegrează Duhul ceresc, nepieritor.

GALBEN: reprezintă intelectul sau spiritul, indică înflorirea, claritatea, inteligența înțeleaptă a trezirii; este semnul creșterii și evoluției, are un aspect senin, plăcut, incitant și augurează o anumită capacitate de clarviziune. Este simbolul luminii spirituale. Evocă miere. Isaia ne spune: „Cine vine să respingă răul și să întărească binele, va mânca miere și unt”. Fiind de esență divină, galbenul auriu devine pe Pământ atributul prinților și regilor care proclamă originea sacră a puterii lor. În China, galbenul este culoarea împăraților. Galbenul poate duce, de asemenea, la egoism, mândrie și prezumția că dragostea este uitată. Galbenul este culoarea soarelui. A devenit atributul zeităților solare, precum Apollo, zeul egiptean Ra și zeii soarelui printre incași și azteci. În mitologia egipteană, căldura și razele pătrunzătoare ale soarelui se spunea că sunt sperma de aur a zeului Ra. Pentru indienii cherokei, galbenul este asociat cu focul sacru al actualizării, cu puterea omului de a actualiza intuiția creatorului prin eforturile sale drepte.

MARUN: este culoarea care transmite amintiri de teren fertil și culturi sau teren pregătit pentru noua însămânțare. Reprezintă câmpul curățat, viața care se deschide spre noi orizonturi, sufletul care este descoperit; maro ne sugerează că ceva dintre noi era deja acolo, unde suntem acum și că tot ce se întâmplă s-a întâmplat deja.

VERDE: reprezintă elementul pământ, adică cel mai deschis, nobil și debordant aspect al personalității noastre. Indică creșterea sănătoasă a tot ceea ce germinează în noi, indică naturalul și evidentul, logica, precizia, dar și nevoia de spațiu personal. Simbol al lucrărilor realizate pentru regenerarea sufletului și prin extinderea carității. În India, verdele este culoarea zeului Ganesha, verișoara grecului Hermes, atașat sferei creației. Învelitor, calmant, răcoritor, revigorant, verde este culoarea apotecarilor și a rochiei medicilor din Evul Mediu. Emblema eternității și renașterii, scarabele egiptene, de asemenea, când era verde, însemna regenerarea necesară pentru a se naște în viața spirituală. Hainele preoțești pe care le poartă preoții creștini între a 3-a duminică după Rusalii și Advent sunt țesute în verde.

MANTRA
O mantra poate fi definită ca o formulă scurtă (sunet, cuvânt sau frază) care se repetă de mai multe ori pe zi pentru folos fizic sau spiritual. Recitarea mantrelor este o practică comună multor religii, în special hinduismului și budismului. Cu toate acestea, mai ales în practica yoga, această tehnică poate fi utilizată fără conotație religioasă, dar mai presus de toate, în asociere cu desene actuale sau emițătoare cu unde în formă, mantrele capătă o dimensiune cu totul nouă și permit abordarea multor teme. respectând întotdeauna tradițiile. Mantrele noastre sunt oferite în franceză, dar și, în majoritatea cazurilor, în sanscrită, nu are rost să încercăm să le traducem, ceea ce contează este puterea undelor pe care le dau aceste mantre. Pur și simplu este necesar să le pronunți fonetic cât mai bine posibil, chiar și să le fredonezi, ca ceea ce se propune pe YouTube sau Dailymotion, pentru cea mai faimoasă dintre mantre: Toate emițătoarele sunt controlate de Phra Maha Somsat din templu
Pa Nong Bua budist în nord-estul Thailandei. Ei beneficiază
toate rugăciunile și descântecele recomandate de înțelepți.

Transmițător simbolul Lotus 2 - Pierderea în greutate