Un angajat cu salariu minim mai puțin costisitor decât echivalentul său portughez sau polonez ?

La douăzeci de ani de la directiva din 1996, care a creat statutul de lucrător detașat (și controversa privind consecințele unei astfel de măsuri), Valérie Rabault (PS), raportor general la buget, susține că un angajat francez plătea la salariu minim costuri mai mici pentru angajatorul său decât echivalentul său polonez sau portughez.

salariu

Luând în considerare efectele CICE și ale pactului de responsabilitate, „contribuțiile angajatorilor sunt acum doar 10% din valoarea salariului brut pentru un salariu minim față de 20% în 2007 și 2012”, a declarat luni seara dna Rabault cu ocazia a dezbaterii privind proiectul de lege privind regulamentul bugetar 2015 în Adunarea Națională.

„De acum încolo un angajat francez plătit salariul minim vine la angajatorul său la 1.609 euro pe lună” ținând cont de beneficiul CICE (estimat la 87 euro), potrivit doamnei Rabault.

"Dacă ar fi polonez și ar fi plătit în Franța la salariu minim cu contribuții sociale plătite în Polonia, costul pentru angajatorul său ar fi de 1.756 euro. În România ar fi de 1.619 euro, în Spania 1.788 euro și în Portugalia 1.697 euro", potrivit Calculele doamnei Rabault au fost trimise către AFP și pe baza unei note a Ministerului Finanțelor.

Polonia oferă cei mai mulți lucrători detașați

Polonia este principala țară de origine a lucrătorilor detașați din Franța, cu 46.816 lucrători. Urmează Portugalia (44.456), Spania (35.231) și România (30.594).

Duminică, Manuel Valls amenințase că nu va mai aplica directiva europeană privind lucrătorii detașați, dacă Franța nu câștigă la Bruxelles la cererea sa de aliniere „de sus” a contribuțiilor sociale plătite pentru a lupta împotriva „dumpingului social”.

Încadrată de o directivă europeană din 1996, detașarea permite unei companii europene să-și trimită temporar angajații în misiune în alte țări ale UE, aplicând doar nucleul dur al reglementărilor sale (salariu minim, condiții de muncă) continuând să plătească contribuții sociale în țara origine.

Dar sistemul face obiectul a numeroase abuzuri: nedeclarare, depășirea orelor maxime de lucru, cazare nedemnă etc. Și, acolo unde lucrătorii detașați câștigă salariul minim, angajații francezi sunt uneori mai bine plătiți.

Urmărește La Tribune
Distribuiți informații economice, primiți buletinele noastre informative

Reacţiona

Cum să refuzi să recunoști încă o dată că taxele sunt prea mari !

Pentru deputat este foarte simplu, este suficient să ne comparăm salariul minim cu salariile din alte țări (fără a analiza populația din această țară pe care aceasta o reprezintă și pentru ce volum de oră). În concluzie vom spune ce vrem cu 2 cifre din geantă.

Evaluarea CICE în timp ce este lentoarea administrativă inacceptabilă pentru rambursare o dată pe an, când salariile sunt o dată pe lună, mi se pare !

Cum este, de asemenea, posibil să te entuziasmezi că un salariu mic este competitiv? - este o lipsă totală de demnitate pentru oameni.

Doamnă deputat cu tot respectul pe care îl am pentru funcția dumneavoastră și dumneavoastră pentru că nu vă cunosc, veniți în companiile noastre de câteva săptămâni pentru a vă confrunta cu realitatea de pe teren, resurse umane, management, case de marcat, trezorerie.

Nu mă îndoiesc o secundă că calculele teoretice ale doamnei Rabault sunt corecte, dar trec cu vederea o realitate brutală.

Salariul minim românesc este de 218 € lunar, salariul minim bulgar 184 €, 420 € în Polonia. Este evident că, cu 500 de euro, veți putea aduce cât de mulți oameni doriți dintr-o duzină de țări ale UE, în majoritate țări din Europa de Est. Deci, de ce ar plăti angajatorii francezi de 5 până la 6 ori salariul minim local și tot atâtea taxe?

Singura frână a lăcomiei este vigilența statului. care este complet absent, cu doar 2.000 de inspectori și controlori de muncă pentru milioane de companii.

Și sunt cu atât mai absenți cu cât contractanții sunt în general grupuri mari de construcții care au intrarea în birourile ministeriale, iar executanții sunt mici traficanți internaționali evazivi, ceea ce înseamnă dosare complicate care solicită cooperare judiciară și polițienească internațională pentru rețele de câteva zeci sute de cazuri.

De altfel, s-ar putea să ne fie regretabil că CICE și schemele de ajutor pentru întreprinderi sunt utilizate în cele din urmă ca despăgubiri pentru daunele legate de infracțiunile cu guler alb. Apropo, este un pariu sigur că multe companii care beneficiază de CICE angajează și lucrători detașați, dar la rata locală românească.
În mod clar, nu am avut abordarea corectă (și se arată în șomajul stagnant).

Punând 1 miliard în lupta împotriva muncii ilegale detașate, pariez că am putea evita să plătim 20 de miliarde companiilor, deoarece nu ar mai exista o concurență neloială în materie de salarizare și socială.

Apropo, întrucât numărul de fraudatori este estimat la 200 sau 300.000 de oameni, aceasta ar reprezenta tot atâtea locuri de muncă disponibile și pierderi pentru sistemele sociale franceze.