Un model de descărcare-durată-frecvență pentru a caracteriza regimul de debit scăzut al unui bazin hidrografic Un model de descărcare-durată-frecvență adaptat pentru debituri mici

Accesul restricționat la cele mai recente articole din jurnalele cu abonament a fost restabilit la 12 ianuarie 2021. Aceste articole pot fi consultate prin intermediul portalului de resurse digitale al uneia dintre cele 1.200 de instituții partenere sau abonați ai Érudit. Mai multe informatii

model

  • G. Galéa,
  • P. Javelle și
  • N. Chaput

Publicație online: 12 aprilie 2005

Volumul 13, numărul 4, 2000, p. 421-440

Trusa de scule

Rezumate

rezumat

Cuvinte cheie:

  • Debite reduse,
  • hidrologie statistică,
  • modelare de sinteza (flux-durata-frecventa)

Abstract

Conceptul de durată-frecvență a fluxului (QdF), așa cum s-a aplicat în ultimii ani fluxurilor mici, a făcut posibilă stabilirea a patru modele de referință (GALEA și colab., 1999a), corespunzătoare a patru tipologii. Variabilele hidrologice în cauză sunt descărcarea medie minimă a anului definită pentru diferite durate continue d (1 zi ≤ d ≤ 30 zi), numită VCNd, și descărcarea pragului minim anual care nu este depășită pe aceleași durate, numită QCNd, conform OBERLIN (1992) ). Aceste modele QdF permit o descriere a variabilității temporale a debitelor mici observate pentru un bazin hidrografic, din punct de vedere statistic. Trebuie cunoscută tipologia bazinului și a doi descriptori hidrologici locali. Pentru bazinele nelegate, acești doi descriptori (GALEA și colab., 1999b) sunt bine evaluați prin diferite metode, cum ar fi analiza multivariată referitoare la caracteristicile fiziografice ale bazinului. Cu toate acestea, alegerea modelului de referință rămâne încă controversată.

Acest model este util și pentru determinarea descărcărilor de prag (QCNd). O proprietate observată oferă o relație între cuantilele VCN și QCN, pentru o perioadă de revenire fixă, având în vedere durate diferite d: cuantilele VCN pot fi deduse din cuantilele QCN prin integrarea lor, conform d. În consecință, formularea analitică a modelului VCN poate fi derivată conform d, pentru a obține un model QCN. Acest model are aceiași trei parametri s c, ∆e și VCN (2,1) descriși mai sus. Comparația dintre cuantilele QCN ajustate pe eșantioane și cuantilele QCN deduse din modelul VCN prin derivare arată rezultate bune.

Ca o concluzie, această nouă abordare de modelare unifică abordarea tipologică atât pentru descărcările medii, cât și pentru descărcările de prag. Se bazează pe o ajustare locală și evită să fie nevoie să aleagă între unul dintre cele patru foste modele de referință. Acest model local deschide perspective pentru un model regional, așa cum a fost făcut pentru inundații, de exemplu de către Grupul de cercetare în hidrologie statistică (1996). Acest lucru va face posibilă estimarea regimului de debit scăzut pe un bazin nelegat.

Cuvinte cheie:

  • Debit redus,
  • hidrologie statistică,
  • modele sintetice (descărcare-durată-frecvență)