BPOC: rezultate mixte pentru monitorizarea la distanță într-un studiu clinic european

WASHINGTON, 11 aprilie 2018 (APMnews) - Telemonitorizarea la domiciliu nu a prelungit timpul până la prima spitalizare și nici nu a îmbunătățit calitatea vieții pacienților cu boli pulmonare obstructive cronice (BPOC), dar pare să fi redus costurile sănătății ulterior, în principal datorită la spitalizări mai puțin frecvente și mai scurte, conform rezultatelor unui studiu clinic european.

Monitorizarea la distanță a pacienților cu BPOC pare a fi o soluție interesantă pentru a detecta exacerbările și a le gestiona devreme pentru a reduce spitalizările, dar pentru moment studiile au dat rezultate destul de dezamăgitoare, a reamintit Paul Walker de la Universitate. Hospital Aintree din Liverpool și colegii săi în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine (AJRCCM).

Ca parte a acestui studiu european CHROMED (Spania, Estonia, Regatul Unit, Slovenia și Suedia), aceștia au dorit să evalueze valoarea monitorizării, în special a parametrilor fiziologici pulmonari și cardiaci cu privire la timpul până la prima spitalizare și calitatea vieții.

Aceștia au inclus 312 pacienți în stadiul GOLD II până la IV (66 până la 76 de ani), cu exacerbări în ultimul an și cel puțin o comorbiditate non-pulmonară (insuficiență cardiacă, boală coronariană, hiperlipidemie, tulburări respiratorii ale somnului).

Pacienții au fost randomizați între monitorizarea la distanță folosind dispozitivul medical Resmon Pro * Diary (Restech) sau monitorizarea obișnuită la domiciliu timp de nouă luni. Pacienții au fost nevoiți să respire fără efort timp de 2 minute în fiecare zi, cam la aceeași oră, într-un muștiuc conectat la dispozitiv.

Acest dispozitiv se bazează pe oscilații forțate care măsoară proprietățile mecanice ale plămânului în timpul respirației în repaus și pare a fi capabil să detecteze obiectiv apariția unei exacerbări.

În cazul unor măsurători anormale, a fost generată o alertă și o asistentă a contactat pacientul pentru a-și evalua starea clinică și pentru a interveni, dacă este necesar (prescripție de corticosteroizi și/sau antibiotice, evaluare față în față). La fiecare trei luni, pacienții primeau și un apel telefonic pentru a evalua utilizarea antibioticelor și a corticosteroizilor.

În general, 0,5 alerte pe pacient pe lună au fost generate pe baza parametrilor pulmonari și 1,1 alertă/pacient/lună pentru parametrii cardiaci. Alertele au fost urmate de un apel de la asistenta medicală în termen de 1,4 zile.

Cercetătorii notează că sistemul nu a putut genera o alertă timp de 11% din zile monitorizând parametrii pulmonari și 14% din parametrii cardiaci, în principal pentru că pacienții au uitat să sufle în dispozitiv sau pentru că au lipsit (45%), din cauza unei conexiune defectuoasă pentru a transmite date (35%), o problemă tehnică cu dispozitivul (18%) sau internarea pacientului (3%).

Timpul până la prima spitalizare în timpul urmăririi a fost de 224 de zile la pacienții cu monitorizare la distanță, comparativ cu 254 de zile în grupul de control, diferență care nu a fost, totuși, semnificativă statistic.

La 9 luni, calitatea vieții nu părea mai bună la pacienții monitorizați de la distanță, cu un scor pe indicele de utilitate EQ-5D de 0,640 puncte, comparativ cu 0,637 puncte în grupul de control.

Cercetătorii observă, totuși, că, în rândul pacienților spitalizați, numărul spitalizărilor ulterioare a fost redus la jumătate în rândul celor care au fost monitorizați de la distanță comparativ cu controalele (raportul ratei incidenței IRR de 0,46), o durată de ședere la spitalul semnificativ mai scurt (1 zi 4 zile) și un număr total redus de zile de spital (359 zile vs 669 zile).

În ceea ce privește anii de viață ajustați în funcție de calitatea vieții (QALY), rezultatul a fost similar între cele două grupuri, dar costul mediu al îngrijirii pe pacient pe parcursul celor nouă luni de studiu a fost semnificativ mai mic pentru pacienți. Monitorizarea la distanță, de la 4.147 EUR la 6.949 €.

Aceste rezultate indică faptul că, în ciuda unei acceptabilități bune și a unei bune aderențe terapeutice, monitorizarea la distanță a parametrilor obiectivi ai variabilelor pulmonare și cardiace nu a redus nici timpul până la prima spitalizare și nici nu a îmbunătățit calitatea vieții.

Cu toate acestea, dispozitivul pare să promoveze economii, în special cu o scădere a spitalizărilor, care merită să fie explorată în continuare în alte studii, spun cercetătorii.
(AJRCCM, ediția online din 20 martie)