Raport realizat în numele comisiei de anchetă privind alimentele industriale: calitatea nutrițională, rolul în apariția patologiilor cronice, impactul social și de mediu al originii sale - Volumul I

Vizualizați selecțiile noastre de rapoarte publice

Data depunerii: 28 septembrie 2018

Disponibil online:

Pentru a citi formatele PDF și ePub aveți nevoie de un cititor adecvat.

Prezentare

Comisia de anchetă și-a desfășurat activitatea pe parcursul a cinci luni și a desfășurat în jur de patruzeci de audieri (cercetători, instituții publice, companii alimentare, distribuitori, organizații neguvernamentale (ONG-uri), profesioniști în alimentație etc.). La finalul acestor diferite lucrări, comisia de anchetă a vizat diverse sectoare: industria agroalimentară, educația alimentară, alimentația colectivă, publicitatea și etichetarea, politica alimentară, cercetarea publică și reglementările europene. Acest document prezintă raportul comisiei de anchetă. Găsiți rapoartele audierilor efectuate de comitet urmând acest link.

rezumat

PREFAȚĂ A PREȘEDINTEI, DOMNUL LOÏC PRUD’HOMME

INTRODUCERE

PARTEA I: ALIMENTELE INDUSTRIALE, CARE REFLECTĂ STANDARDIZAREA LUMII MODERNE

I. O EVOLUȚIE ÎN LUNGimea PRACTICILOR ALIMENTARE
A. SCHIMBĂRI INERENTE MODULUI DE VIAȚĂ
1. Modificări de comportament legate de multiplicarea ofertei
2. Inegalitățile persistă și se schimbă

B. NORMALIZAREA ALIMENTELOR FĂRĂ CONSECINȚELE SĂNĂTĂȚII
1. Conștientizare și educație, condiții pentru acțiuni corective
2. Alimentația, o problemă socială cu o dimensiune economică decisivă

II. FAȚĂ INDUSTRIALĂ ALIMENTARĂ A GLOBALIZĂRII
A. AGROINDUSTRIE ȘI DISTRIBUȚIE MÂNĂ ÎN MÂNĂ ?
1. O lume agricolă ținută departe de standardizarea producției
2. Adăugarea masivă de substanțe la materiile prime ieftine

B. GENERALIZAREA UNUI SISTEM CU COST MIC CUMPĂRĂ PLANTĂ ȘI BIODIVERSITATE ANIMALĂ
1. Daune grave asupra mediului
2. O căutare frenetică a „soluțiilor” periculoase
3. O recuperare este posibilă cu condiția să punem capăt „mâncării false”
4. O tranziție alimentară globală „de la farfurie la câmp”

PARTEA A DOUA: ALIMENTARE INDUSTRIALĂ PE ȘEU

I. ARTICULAREA ÎNTRE ALIMENTE ȘI SĂNĂTATE
A. DINAMICA CONVERGENTĂ CARE AU FOST FOLOSIT DEZVOLTAREA ALIMENTELOR INDUSTRIALE
1. Schimbarea modelelor de consum alimentar
2. Industrializarea producției agricole și creșterea distribuției în masă
la. Producția agricolă industrializată
b. Creșterea distribuției de masă
3. Producția standardizată de alimente
la. Distribuția în masă, un jucător major în producția de alimente
b. Noile tehnologii din industria alimentară contribuie la schimbare
vs. Efecte semnificative asupra compoziției alimentelor industriale

B. CÂND EXPLOZIA BOLILOR CRONICE DEVINE O PRIORITATE A SĂNĂTĂȚII PUBLICE
1. Tabelul principalelor boli cronice
la. Diabetul în Franța
b. Supraponderalitatea și obezitatea
vs. Cancerul

2. O problemă de sănătate publică cu costuri considerabile
la. În primul rând, costurile umane
eu. Consecințele diabetului pentru pacienți
ii. Și cele ale obezității
b. Impacturi sociale și economice la fel de importante
eu. Costurile diabetului
ii. Cele de obezitate

C. O SITUAȚIE care justifică nutriția devenind o prioritate la sfârșitul anilor 2000
1. Deși multifactorială ...
la. Obezitatea
b. Diabet
2. Bolile cronice sunt în mare măsură legate de dietă
3. Primul plan național de nutriție pentru sănătate, PNNS 1
la. Contextul și obiectivele
b. O ambiție limitată

II. ALIMENTAREA INDUSTRIALĂ CA FACTOR AL BOLILOR CRONICE: O PREOCUPARE DE CÂȘTIGARE CONTINUĂ
A. O îngrijorare care se ridică printre consumatori
1. Un nivel ridicat de securitate care nu este liniștitor
la. Un aparent paradox
b. Ce este cu adevărat mâncare sănătoasă ?
2. Un consumator deconectat, indus în eroare de complexitatea a ceea ce se oferă
3. Scandaluri și lipsă de transparență
la. Scandaluri recurente în ultimii ani
eu. Scandalurile alimentează neîncrederea
ii. Și sunt indicative pentru realitățile actuale
b. Problema centrală a transparenței pentru consumatori
4. Ar începe lucrurile să se miște? ?
la. Trasabilitatea se luptă să se impună
b. Dar industria alimentară pare să înceapă să se deschidă
5. Un context favorabil apariției unor noi inițiative
la. Când societatea civilă preia controlul asupra hranei sale
eu. În cazul în care alimentația colectivă demonstrează viabilitatea produselor organice
ii. Problema deșeurilor
b. Succesul noilor instrumente evidențiază gradul de îngrijorare

C. CĂTRE POLITICI PUBLICE MAI SPECIFICE
1. PNNS câștigă avânt
la. PNNS 2 (2006-2010)
b. PNNS 3 (2011-2015)
2. „Pentru o politică națională de nutriție a sănătății în Franța, PNNS 4 (2017-2021)”: o abordare mai solicitantă
la. O observație importantă și comună: stimulentele sunt insuficiente
b. Justificarea recomandărilor care sunt acum mai solicitante
eu. Un adevărat voluntarism
ii. În fața căruia guvernul amână
vs. Educația alimentară, o problemă prioritară
d. Scorul Nutri
eu. Nevoia de etichetare nutrițională
ii. Lupta dificilă pentru a-l impune
iii. Reticența pe cale să fie depășită ?
3. Planul alimentar național, PNA
la. Raționamentul și ambiția PNA
b. Conținut și implementare

III. UNIUNEA EUROPEANĂ, O COMPETENȚĂ TRANSCUTUALĂ, CARE PREFERĂ SIGURANȚA ALIMENTARĂ DETERMINĂRII CALITĂȚII NUTRITIVE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE
A. PONDEREA REGULAMENTELOR EUROPENE: UN CREIER PENTRU EVOLUȚIA INIȚIATIVELOR NAȚIONALE
1. Legislație europeană transversală care reglementează întregul sector alimentar
2. Libera circulație a mărfurilor limitează posibilitatea statelor membre de a interzice anumiți aditivi
3. Definiți profilurile nutrienților, o necesitate care ar trebui să stea la baza autorizării afirmațiilor nutriționale care nu induc în eroare
4. Faceți Nutri-Score obligatoriu, o altă provocare din cauza lipsei de consens între statele membre
5. Etichetarea nutrițională, o afacere neterminată

B. AGENȚIA EUROPEANĂ DE SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (EASA SAU EFSA): O AGENȚIE ÎN SCHIMBARE
1. O agenție în centrul procesului de autorizare pentru substanțe active, de exemplu aditivi
la. Agenția pentru siguranța alimentelor, în centrul procesului de autorizare a substanțelor active, produce opinii științifice pe care se bazează factorii de decizie
b. Reevaluarea aditivilor alimentari deja autorizați, proces în curs de finalizare
vs. Rezultatele analizelor științifice divergente, cazul autorizării dioxidului de titan
d. Inițiativa FAIM, care măsoară expunerea cronică la aditivi alimentari
2. Disruptori endocrini, un caz controversat
3. Dificultatea luării în considerare a riscului în ansamblu, problema „efectelor de cocktail”

C. REVIZUIREA REGULAMENTULUI PRIVIND LEGISLAȚIA GENERALĂ PRIVIND ALIMENTAREA (NUMITĂ „REGULAMENTUL LAG”): PROGRESUL SEMNIFICATIV CARE TREBUIE CONSOLIDAT
1. Progres incontestabil, dar care rămâne insuficient
2. Propuneri pentru a fi mai ambițioși în ceea ce privește reforma

ALTE PROPUNERI ALE COMISIEI DE ANCHETĂ

REVIZUIRE ÎN COMITET

LISTA PERSOANELOR INTERVIATE

LISTA OAMENILOR ÎNTÂLNITE CÂND COMISIA DE ANCHETĂ CĂLĂTOREAȘTE