Cantine și alergii

Într-un articol anterior, am menționat că instanța administrativă, printr-o decizie din aprilie 1998, a admis că o municipalitate poate limita accesul la cantină pentru copii din cauza alergiilor. În considerentele sale, Curtea Administrativă din Versailles a declarat după cum urmează:

„Că serviciul de cantină școlară, care nu este obligatoriu, își propune să asigure, în cele mai bune condiții de igienă și siguranță, alimentarea copiilor școlari; că, ținând seama atât de varietatea alergiilor alimentare, cât și de posibilele consecințe ale acestora asupra sănătății copiilor, precum și de condițiile de funcționare ale unui serviciu de catering colectiv, consiliul municipal din Sannois a putut, fără a ignora principiul egalității în fața serviciului public, limită, prin decizia analizată mai sus, accesul la serviciile de catering din municipiu pentru copiii cu alergie alimentară stabilită medical. "

O decizie veche de peste 10 ani. Ce zici de astazi ?

Două circulare de la Ministerul Educației Naționale, din 2001 și 2003, oferă câteva răspunsuri. Să observăm mai întâi că circulara nu are forța legii. Acesta oferă instrucțiuni cu privire la aplicarea legilor și reglementărilor fără, în principiu, să adauge vreo regulă.

Circulara din 8 septembrie 2003 se aplică copiilor sau adolescenților cu probleme de sănătate care se dezvoltă pe perioade lungi. Ea afirmă că „trebuie depuse toate eforturile pentru a evita excluderea și izolarea în care boala poate plasa copiii sau adolescenții și pentru a dezvolta adoptarea comportamentelor de solidaritate în cadrul comunității”. Observând că „persistă anumite dificultăți, în special în ceea ce privește generalizarea primirii copiilor și adolescenților cu probleme de sănătate în cantinele școlare, administrarea medicamentelor sau îngrijirea de urgență”, ea invită „Unitățile și serviciile să dezvolte un proiect care să specifice măsurile care trebuie luate. "

În ceea ce privește alimentația colectivă, textul se bazează pe PAI (proiect de primire individualizat) elaborat în consultare între familie, echipa educațională sau de primire și personalul sanitar, pentru a facilita primirea copilului. Artă. 3.1.1. stabilește condițiile de acces la serviciile de catering colectiv:

„- fie serviciile de catering asigură mese adaptate la dieta specifică, în conformitate cu recomandările medicului prescriptor;
- fie copilul consumă, în locurile prevăzute pentru alimentația colectivă, masa oferită de părinți, conform termenilor definiți în proiectul de recepție individualizat respectând regulile de igienă și siguranță.

În cazul în care alimentele în alimentația colectivă ar fi imposibile, în aceste două forme, este recomandabil să se organizeze la nivel local modalitățile de acordare a asistenței familiilor, posibil pe baza experiențelor pilot care implementează o dietă. "

În acest context, pot fi autorizate prânzurile la pachet, specifică circulara care stabilește 4 puncte care trebuie respectate:

„• familia își asumă întreaga responsabilitate pentru furnizarea mesei (componente, tacâmuri, ambalaje și containere necesare pentru transportul și depozitarea setului);
• toate elementele mesei trebuie să fie perfect identificate pentru a evita orice eroare sau înlocuire;
• ar trebui respectat lanțul de frig de la fabricarea (sau cumpărarea) mesei până la prezentarea către copil, dar nu sunt necesare un frigider și cuptor cu microunde specifice acestor situații;
• este recomandabil să faceți trimitere la dispozițiile circularei nr. 2002-004 din 3 ianuarie 2002 referitoare la „siguranța alimentelor: gesturile bune” care specifică următoarele modalități privind transportul și depozitarea alimentelor (...) ”

Circulara din 8 septembrie 2001 se bazează pe observația că alimentația copiilor este un factor determinant pentru buna lor dezvoltare, atât fizică, cât și mentală. Ea observă astfel că „efectele nocive ale deficiențelor alimentare sau ale dezechilibrului asupra capacităților de creștere și de învățare sunt bine cunoscute” și își propune să ofere un răspuns prin afirmarea „necesității de a menține calitatea nutrițională a meselor, într-un mediu plăcut care promovează convivialitatea. "

Atestând importanța hranei pentru elevi, pauza de masă contribuind la dezvoltarea copilului, Ministerul Educației Naționale certifică faptul că serviciul de catering școlar este într-adevăr un serviciu public extracurricular care este înregistrat pe deplin în sfera educațională. Privarea unor copii de cantină, prin selectarea copiilor în funcție de situația părinților sau pentru că suferă de alergii, va avea în mod necesar un impact asupra educației copilului. Prin urmare, circulara din 2001 pledează împotriva oricărei discriminări în accesul la cantine.

În ceea ce privește alergiile, textul recunoaște că „uneori este dificil, în organizarea alimentației colective, să se ofere meniuri specifice pentru studenții a căror stare de sănătate necesită o dietă specială: studenții cu alergie, intoleranță alimentară sau boli cronice”. În recomandările sale, circulara precizează că „existența autoservizilor și posibilitatea dezvoltării unor meniuri adaptate ar putea face posibilă satisfacerea acestor nevoi. În alte cazuri, indiferent dacă este vorba de școli de grădiniță și elementare sau școli secundare, prânzurile la pachet oferite de familie vor fi permise ". Punctele care trebuie observate în aceste cazuri au fost incluse în circulara din 8 septembrie 2003 (a se vedea mai sus).

Pentru a merge mai departe, veți găsi informații utile și pe site-ul allergienet.com. În special, articolul „Alergia alimentară: catering și cantinele școlare”, preluat din revista Allergonews din 6 iunie 2004:
http://www.allergienet.com/traitement-cantine-scolaire-allergie-aliment.html

Documente

Circularul nr. 2003-135 din 8 septembrie 2003, referitor la „primirea comunitară a copiilor și adolescenților cu probleme de sănătate care evoluează pe o perioadă lungă de timp”:

Această circulară de la Ministerul Educației Naționale abrogă circulara nr. 99-181 din 10 noiembrie 1999.

Circulară nr. 2001-118 din 25 iunie 2001, referitoare la compoziția meselor servite în alimentația școlară:

Text integral al deciziei Curții administrative din Versailles din 10 aprilie 1998.

Obiectivul principal al instrumentelor de combatere a segregării este identificarea instrumentelor de combatere a discriminării, stereotipurilor și prejudecăților. Aceste instrumente fac posibilă acționarea în comunitatea cuiva sau la nivel teritorial.

Persoanele care se simt victime ale unei situații de excluziune socială ar trebui să contacteze Apărătorul drepturilor. Disputa este soluționată în 3 etape: medierea, tranzacția și, dacă nu a fost încă soluționată, ultimul pas este de a întreprinde acțiuni în justiție.

Printre mijloacele de acțiune și luptă împotriva discriminării se numără semnarea unei petiții online. Populația trebuie, de asemenea, să fie conștientizată de reglementările discriminatorii aplicate în fiecare municipalitate.