Care este toxicitatea amoniacului în apa dulce ?

Metabolismul peștilor produce deșeuri azotate sub formă de amoniac. Într-un acvariu, amoniacul dizolvat în apă este transformat în filtrul biologic în molecule din ce în ce mai puțin toxice (în nitriți apoi în nitrați); vorbim despre ciclul azotului.

Cu toate acestea, trebuie știut că nu există un compus azotat care să fie complet lipsit de efect asupra organismului peștilor. Toți acești compuși nu vor avea aceeași toxicitate în funcție de forma în care sunt prezentați, de concentrația lor și de specia animală luată în considerare.

Particularitatea chimică

Există două forme de amoniac în apă: forma neionizată (NH3 numită amoniac) și forma ionizată (NH4 + numită amoniu). Schimbarea de la una dintre aceste două forme la cealaltă depinde în principal de pH-ul apei (și temperatura). Reacția este următoarea: NH3 + H2O este în echilibru cu NH4 + + OH - .

Partea neionizată (NH3) este de departe cea mai toxică formă, iar partea sa crește atunci când pH-ul apei crește. Oricum, aceste două forme sunt toxice pentru pești chiar și la doze foarte mici și, într-un acvariu în care ciclul azotului este bine stabilit, concentrațiile acestor elemente nu sunt susceptibile de a induce stres asupra populației: amoniacul este oxidat rapid în compuși (nitriți apoi nitrați).

Apariție

Chiar și într-un acvariu în care este stabilit ciclul de azot, se poate întâmpla ca concentrația de amoniac să crească rapid, de exemplu ca urmare a supraalimentării, prezenței unui cadavru sau în timpul suprapopulării sau distrugerii filtrului biologic (prea multă curățare, defecțiune electrică, tratament biocid cu acțiune dezinfectantă.).

Peștele se apără apoi producând mai mult mucus, prin creșterea grosimii epiteliului branhiilor sale. Prin urmare, înțelegem că, chiar dacă peștele reușește parțial să împiedice pătrunderea amoniacului în organism, schimburile „utile” cu mediul extern vor fi foarte perturbate: pătrunderea oxigenului în branhii va scădea considerabil, ducând la suferință respiratorie care poate fii fatal. În aceste condiții, deteriorarea organelor interne, sub-oxigenate, va fi inevitabilă. Deoarece ficatul și rinichii sunt afectați, peștele se va otrăvi de îndată ce nu va mai putea elimina produsele metabolismului său.

Limite praguri

Valoarea PH Concentrația maximă acceptabilă de NH3

Dacă pH-ul este mai mic de 8,5	0,20 mg/L
Dacă pH-ul este mai mare de 8,5	0,05 mg/L

La pH-ul obișnuit în apă dulce, concentrația de NH3 nu trebuie să depășească niciodată 1 mg/L și să fie în mod obișnuit cât mai aproape de 0.

Note

Testele disponibile în comerț măsoară suma celor două forme de amoniac: amoniac + amoniu.

Comandă online

Consultați magazinul nostru pentru a comanda o analiză a apei dulci.