CESAREC August [aka PLEMENŠĆANSKI Guta, MIRKOVIĆ Budislav, KOVAČIĆ Ivan, MANN Anton, KORNELI Vuk, MORTE Augusto]

De Hervé Lemesle

Născut la 4 decembrie 1893 la Zagreb (Austria-Ungaria, Croația actuală), a murit la 17 sau 18 iulie 1941 la Dotrščina lângă Zagreb; scriitor, publicist și traducător, activist al Partidului Social Democrat și apoi al Partidului Comunist; a emigrat în URSS și Franța; voluntar în Spania republicană; împușcat de ustaši.

Manès Sperber, exilat în Franța și deja în conflict cu mișcarea comunistă, și-a amintit în memoriile sale ultima sa întâlnire cu August Cesarec la Paris: „Știa că sunt eretic, dar a trecut peste pauza mea în tăcere, chiar și atunci când, pe de partea mea, i-am insistat, la început cu ardoare și apoi cu tristețe, să recunoască faptul că ceea ce se întâmpla în Rusia în numele comunismului era ireconciliabil cu principiile și scopurile care ne aduseseră la comunism. Cel care trebuie să fi știut mult mai bine decât mine cum, în special, au fost tratați la Moscova liderii comuniști iugoslavi, polonezi și germani, el, care era conștient de toate acestea, avea să tacă cu adevărat? [...] El nu a contestat nimic din ceea ce am propus și nici nu a încercat să justifice starea de fapt din Rusia. El a insistat, totuși, asupra faptului că nu se poate rupe de partid, cel puțin atât timp cât era ilegal în Iugoslavia și era supus persecuției acolo, dar și pentru că nu exista altceva: pentru că nu putea fi nicăieri altceva pentru el ".

Contrar celor spuse de Sperber în memoriile sale, Cesarec nu a căzut în uitare după al doilea război mondial. Lucrările sale au fost reeditate, multe texte nepublicate în timpul vieții sale au fost ulterior reeditate și sculpturi care îl reprezentau au fost ridicate. O colecție bogată, inclusiv o corespondență abundentă, se află în Arhivele de Stat Croate din Zagreb, dar așteaptă în continuare un cercetător care să o abordeze în urma lucrării de pionierat a istoricului Zora Stipetić. Niciunul dintre textele sale nu a fost tradus până acum în franceză; opera sa considerabilă și polimorfă ne-ar permite totuși să înțelegem mai bine o parte importantă a istoriei literare și politice a Croației și a întregii Europe.

De Hervé Lemesle

SURSE: Jean Dayre, Antologia povestitorilor croați moderni 1880-1930, Zagreb, 1933. - Vice Zaninović, „August Cesarec”, Enciklopedija Jugoslavije [Enciclopedia Iugoslaviei], vol.2, Zagreb, Izdanje i naklada leksikografskog zavoda FRNJ, 1956, pp.361-363. - Ivan Avakumović, Istoria Partidului Comunist din Iugoslavia, Aberdeen, Aberdeen University Press, 1964. - Vladimir Dedijer, Drumul spre Sarajevo, Paris, Gallimard, 1969. - Manès Sperber, Aceste vremuri (3). Dincolo de uitare, Paris, Calmann-Lévy, 1979, pp. 22-23 și 155-156. - Zora Stipetić, Argumenti za revolucija- August Cesarec [Argumente pentru revoluție], Zagreb, Centar društvenih djelanosti saisa socialističke omladine Hrvatske, 1982. - Ivan Jelić, Tragedija u Kerestincu. Zagrebačko ljeto 1941. [Tragedia din Kerestinec. Zagreb Summer in 1941], Zagreb, Globus, 1986. - Ivan Očak, Gorkić. Život, rad i pogibija [Gorkić. Viață, muncă și masacru], Zagreb, Globus, 1988. - Ivo Banac, Cu Stalin împotriva lui Tito: dezbinări cominformiste în comunismul iugoslav, New York, Cornell UP, 1988. - Vinko Brešić, „Cesarec, August”, Hrvatski biografski leksikon [Dicționar biografic croat], Zagreb, Leksigrafski zavod Miroslav Krleža, 1989.