Cine sunt „băieții buni”, cine sunt „băieții răi”, dreapta, stânga ?

Vorbim despre protecția socială în general; Cu toate acestea, aproximativ 30% din PIB, mâine 35 sau 40% sau 35% din rodul muncii tale.

Nu există un sistem perfect, dar sistemul nostru din 1945 nu mai este potrivit 70 de ani mai târziu, nici pentru boală, nici pentru pensionare. Nu ne mai aflăm în cei 30 de ani glorioși cu o creștere de 5%, un raport demografic de 1 pensionar pentru 4 lucrători activi și fondurile de securitate socială sunt într-adevăr mutuale private (chiar dacă Madame Touraine afirmă în continuare contrariul la 19 ianuarie 2016 *) sub TUTORIA statului care le gestionează la fel de prost pe cât gestionează statul având în vedere deficitul, aceasta timp de 40 de ani și din memorie, fără să existe alegeri la securitatea socială generală din 1983 !
Toată lumea „pătrunde” în fondul schemei generale, politici, sindicate, compensații pentru regimuri speciale deja favorizate în detrimentul celor mai puțin privilegiați și în detrimentul îngrijirii, sub pretextul pseudo-solidarității sau al „adevăratei filantropii false”, și asta în toată opacitatea și mai mult pe credit.

„Dacă adunăm taxele, comisioanele de gestionare, publicitatea, dividendele, nu vedem foarte bine unde se află progresul social și mai ales ce mai rămâne de îngrijit”.

Accesul „GRATUIT” la îngrijirea sănătății riscă să-i coste scump pe cetățeni, nu, nu statul plătește, TU plătești !

Deci, preferați să îmbogățiți acționarii sau ca toate aceste sume să fie în grijă ?

Deci cine vinde sănătate? Unde este universalitatea dacă există zeci de protecții sociale, zeci de protecții complementare, cu niveluri diferite de protecție, discriminare între pacienți în funcție de apartenența la un anumit sector al medicului ?
Care comodifică sănătatea, care dezumanizează sănătatea, ceea ce crește factura generală ?

Răspuns: socialiștii în sensul larg al dreptei sau stângii, sunt „Adevărați filantropi falși” iar cetățenii vor plăti scump pentru aceasta, în ceea ce privește calitatea îngrijirii și în euro din bugetul gospodăriei sau din puterea de cumpărare. Mai rău pentru pensionarii care nu vor mai avea un angajator complementar, sau pentru toți cei chiar deasupra minimelor sociale și cu atât mai mult cu cât nu mai sunt reciproce reale, precum cele existente în anii 1930, adică fără discriminare pe baza istoricului medical, riscul sau vârsta. Filantropia pe credit, cu banii altora, confiscatori și liberticizi, nu va face posibilă ieșirea din rutina deficitelor publice sau a deficitelor sociale, ci riscă să pună în deficit gospodăriile din care vom lua deductibilele din conturile lor bancare . Aș dori să vă reamintesc că trebuie să vă dați permisiunea. Vă reamintesc, de asemenea, că o organizație privată, adică fondurile de securitate socială, nu are dreptul legal de a comunica informații unei alte organizații fără autorizația dvs. Jurisprudența CJUE din 1 octombrie 2015.

Așa că „băieții răi” sunt de ambele părți, ultimul având doar ultimele atingeri !

Așa că îmi vei spune, cine sunt „băieții buni” ?

„„ Băieții buni ”sunt cei care vor spune și aplica ceea ce spun, sunt cei care vor respecta legea, legea, Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului” .

Deci, ce ar spune acești „băieți buni” într-un sens colectiv și, prin urmare, având un sentiment al interesului general, în serviciul electoratului lor? ?

Pentru a respecta Declarația drepturilor omului și a cetățenilor:

legalitate: ar propune un statut unic pentru toți cetățenii, în afară de funcțiile suverane (armată, poliție, magistratură). cuvânt de egalitate socială este o constantă în discursul din dreapta ca din stânga, faptele îl contrazic.

Fraternitate presupune o repartizare echitabilă a costurilor înainte de impozitare, dar nu înainte de asigurare, acest lucru nu este scris în Constituție, deci SOLIDARITATEA atât de dragă politicienilor noștri și consilierilor lor, nu este responsabilitatea asigurărilor, ci a impozitelor. Aceleași drepturi, aceleași îndatoriri. Acest lucru ar fi valabil atât pentru protecția sănătății sociale, cât și pentru pensii și, de preferință, prin finanțare.

„Un statut unic pentru toți cetățenii, aceleași drepturi, aceleași îndatoriri, solidaritatea nu este responsabilitatea asigurărilor, ci a impozitării”

LIBERTATEA ar fi un punct cheie al unei democrații demne de acest nume. Libertatea antreprenorială, singura modalitate de a crea locuri de muncă și de a reduce treptat șomajul, adică simplificarea procedurilor administrative, simplificarea Codului muncii, reducerea standardelor, simplificarea impozitelor (mai mult de 300 de impozite), cel mai bine prin tendința către armonizarea fiscală, cel puțin în Uniunea Europeana…., reducerea taxelor sociale fiind rezultatul unor noi angajări, deci mai multe resurse pentru protecția socială, mai puțin pentru indemnizațiile de șomaj. Crearea de locuri de muncă subvenționate nu a rezolvat niciodată problema deficitelor fondurilor de boală, nici a fondurilor Pôle Emploi și nici a fondurilor de pensii, ci a sporit datoria publică și, prin urmare, impozitarea. Este posibil ca doar liberalizarea întreprinderilor foarte mici, mici sau mijlocii să creeze locuri de muncă. Sistemul actual fiind o sperietoare de închiriat și respins pentru a crea afaceri.

Liberalii din domeniul sănătății, spre deosebire de ceea ce uităm adesea, sunt și antreprenori, angajatori sau potențiali angajatori (dacă le oferim mijloacele), preocupați în mai multe moduri: cel al profesioniștilor din domeniul sănătății, fără a mai controla veniturile sale, impus de stat care a făcut o ofertă de preluare a fondurilor de securitate socială, nici a cheltuielilor sale cu imposibilitatea de a transmite costurile reale de ani de zile, sau chiar decenii, ca angajator, cu sănătatea complementară, ca contribuabil și în final ca pacient sau potențial pacient. Nu vom rezolva problema deșerturilor medicale și nici declinul motivației studenților de a întreprinde activități liberale (9% față de 55% acum 35 de ani).

În concluzie:

Legea asigurărilor medicale complementare, legea modernizării sănătății nu sunt legi ale progresului social, dimpotrivă, sunt libertăți pentru contribuabili, pacienți și îngrijitori, sunt confiscatorii, mai multă libertate de alegere a pacienților pentru medicii lor, mai multă libertate și independență pentru îngrijitori, mâine probabil rețele de asistență medicală (momentan este încă interzis pentru medici, dar nu și pentru alți profesioniști din domeniul sănătății), nicio libertate de a vă alege protecția socială care este impusă, chiar și pentru o egalitate complementară, mai mare, dacă a existat vreodată cu multitudinea de regimuri speciale și speciale, sau de a le privilegia să-și salveze regimurile de către mai puțin privilegiați, mai multă fraternitate, din nou dacă nu a existat niciodată, deoarece sistemele actuale nu sunt nici egalitare, nici echitabile, nici corecte.

Atâta timp cât reprezentanții noștri aleși care ar trebui să ne reprezinte, laudă legile, le votează neaplicându-le la ele însele, indiferent dacă sunt de la dreapta la stânga sau de la extreme, nu va exista nici democrație, nici libertate, nici egalitate, nici fraternitate, nici echitatea, nici adevărata SOLIDARITATE, nu va exista respect pentru drepturile omului și ale cetățenilor.

Protecția socială este obligatorie pentru rezidenții de pe teritoriul francez (Codul de securitate socială, cetățenii confundă adesea codul de securitate socială și codul de securitate socială) . Întrebarea care merită un răspuns este următoarea, poate organismul de asistență socială să acopere riscul de îmbolnăvire sau pentru pensionare să fie IMPUS ÎN CONSTINȚ, fără a fi semnat pentru aderare și fără a fi primit condițiile generale, fără perioada de retragere, fără a putea rezilia contractul? Poate fi autorizat un organism privat, chiar dacă a fost acuzat de o misiune de serviciu public, să OBLIGE rezidenții să fie asigurați acasă? ?

»Au fondurile de securitate socială monopoluri? Directivele UE par să spună contrariul, liderii par să recunoască acest lucru, dar nu par să vrea să își asume acest lucru, ne putem întreba de ce! " .

Doctor Edward W. Metzger (reumatolog din sectorul 1 pensionat)