Fondul Georgian BULAC: observații din catalogarea retrospectivă efectuată în 2015

de Tamara Svanidze Publicat 10 mai 2016 Actualizat 10 septembrie 2018

Ca parte a catalogării retrospective 1 a colecției georgiene întreprinse în 2015, s-au alăturat 1.214 titluri Catalog BULAC din fișiere de hârtie preexistente. Acestea sunt doar documente în limba georgiană, publicate între 1840 și 1991.

Contururi și proveniențe

Editorii georgieni domină, cu 92% din adresele de publicare. Procentul rămas se referă la documente publicate în Europa și Statele Unite. Dintre acestea, reprezentarea documentelor publicate în Franța are o anumită pondere (82%), ceea ce se explică prin faptul că mulți georgieni și-au găsit refugiu acolo după ocuparea țării de către Armata Roșie, în 1921 2. În cele din urmă, 11% din colecție - sau 130 de titluri - se referă la edițiile din secolul al XIX-lea.

Un studiu al vechiului dosar Matières 3 relevă două specialități dominante: literatură si Stiinte Sociale. Cea mai mare parte din rest a fost împărțită între istorie și lingvistică. Temele cel mai puțin reprezentate se referă la studii georgiene asupra popoarelor din Caucaz și studii religioase (doar 4 titluri). Dintr-o perspectivă diacronică, vedem că, deși literatura este reprezentată în principal de edițiile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea, datele publicării lucrărilor de istorie și lingvistică acoperă toate perioadele, în timp ce majoritatea de studii de artă plastică sunt publicate după 1960.

Greutatea literaturii reflectă specificitățile ediției georgiene. În timp ce în țările din Europa de Vest literatura a reprezentat 10-15% din producția editorială în 1920, iar pentru Rusia doar 9,3% din cărțile publicate în 1928 4, istoria publicării georgiene se caracterizează prin preeminența dimensiunii literare din secolul al XIX-lea până în primele decenii ale secolului XX. Această puternică reprezentativitate a beletristelor nu ar trebui să ne surprindă deoarece, pentru această perioadă, tocmai literatura este cea care, poziționând naționalul ca un principiu mobilizator al modernității, face parte dintr-un proces de afirmare a unei identități culturale specifice și funcționează ca un fel. de răspuns la dominația rusă. Georgienii sunt conștienți de faptul că păstrarea identității culturale necesită promovarea literaturii naționale și apărarea identității lingvistice.

În secolul trecut, nu a fost ușor să se desfășoare o politică activă de cumpărare în georgiană; Cu toate acestea, Françoise de Bonnières, responsabilă cu colecțiile din Europa de Est din 1967 până în 2002, a reușit să achiziționeze câteva cărți de la Casa Cărții Străine, un librar care importa cărți rusești și să primească alături de donații de la profesori. În anii 1990, în special, achizițiile de publicații georgiene au fost afectate de o depresie: pe de o parte, contextul politic și economic critic al Georgiei post-sovietice a provocat declinul publicațiilor științifice sau culturale și a slăbit structurile de distribuție; pe de altă parte, Rusia a dispărut ca intermediar în accesul la publicarea georgiană, chiar dacă schimburile culturale franco-georgiene erau încă slabe. În ceea ce privește anii 2000, încetineala în actualizarea colecției poate fi explicată prin absența unui manager de colecție pentru domeniul georgian.

in orice caz, BULAC reprezintă o bibliotecă de referință în domeniul georgian atât la nivel național, cât și european. Datele colectate în cataloagele BnF (doar 110 intrări pentru edițiile georgiene), ale Sudocului (câteva titluri specifice izolate în georgiană se găsesc în diferitele biblioteci din Franța) și ale KVK (Karlsruher Virtuelle Katalog) sunt iluminante în acest sens.respect.

Reflectarea istoriei ediției georgiene

Catalogarea retrospectivă a colecției georgiene de BIULO a făcut posibilă măsurarea importanței sale din punct de vedere calitativ. Dar pentru aceasta este esențială o prezentare a contextului istoric al ediției georgiene.

Cărțile georgiene au fost publicate și până în anii 1880 în afara Imperiului Rus: la Veneția, Constantinopol și Montauban. Istoria acestor tipografii este legată de activitățile comunității catolice georgiene, forțate să părăsească țara în urma interzicerii riturilor latine și a biroului latin în bisericile catolice georgiene ca urmare a anexării Georgiei de către Imperiul Rus în 1800. Georgian cultural centrele fondate în aceste orașe au simțit nevoia de a publica manuale de teologie, gramatică și geografie pentru instruirea copiilor catolici georgieni. Prin urmare, activitatea lor principală este dedicată tipăririi cărților, inclusiv 15 piese apar în fondurile BULAC. Printre acestea putem menționa Fabulele lui Esop publicat în 1859 la Veneția.

În același timp, am început să edităm bijuteriile patrimoniului literar, cum ar fi opera lui Roustavéli [Sota Rustaveli შოთა რუსთაველი], marele poet medieval, și cel al autorilor din perioada clasică sau flux romantic.

Alături de mișcarea reformistă, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au văzut aparițiaalte curente de gândire progresistă și democratică. Printre promotorii acestor idei se numără G. Tsreteli [Giorgi Ceret̕eli გიორგი წერეთელი] (13 titluri incluzând 7 ediții originale) și N. Nikoladze [Niko Nikolaje ნიკო ნიკოლაძე] (5 titluri, inclusiv 3 ediții originale).

Numele autorului	BULAC	Biblioteca Națională din Georgia
Al. Manvelichvili [Manvelišvili მანველიშვილი]	9	14
N. Zordania [Žordania ჟორდანია]	7	15
K. Kandelaki [კანდელაკი]	3	4
Al. Asatiani [Asat̕iani ასათიანი]	1	2
G. Gvazava [გვაზავა]	4	7
E. Takaichvili [T̕aqaišvili თაყაიშვილი]	5	5
Z. Avalichvili [Avališvili ავალიშვილი]	3	3
S. Pirtskhalava [P̕ircxalava ფირცხალავა]	5	5
N. Ramichvili [Ramišvili რამიშვილი]	2	2
T. Papava [პაპავა]	2	2
I. Tsreteli [Ceret̕eli წერეთელი]	1	1
Gr. Uratadze	1	2
V. Mgeladze	2	2
K. Razmadze	1	1

Deschiderea către piața internațională în perioada menționată favorizează, de asemenea dezvoltarea umanistă și științele naturii care profesionalizează și produc un număr bun de cărți, făcând posibile progrese științifice importante în istorie, filologie, sociologie și psihologie. Cercetarea științifică a început să se extindă cu adevărat în 1918, anul în care s-a deschis Universitatea din Tbilisi, ceea ce a dus la producerea și diseminarea lucrărilor istoricilor. I. Javakhishvili [Ivane J̌avakhišvilis ივანე ჯავახიშვილი], N. Berdzénichvili [Niko Berżenišvili ნიკო ბერძენიშვილი] (7 titluri) și lingvistul lui A. Chanidzé [Aḳaḳi Šanije აკაკი შანიძე] (9 titluri), precum și studiile sociologice ale lui S. Khundadzé [Simon Xundaje სიმონ ხუნდაძე] și G. Giorgadzé [Grigol Giorgaje გრიგოლ გიორგაძე] (3 titluri de ediție originală) care fac parte din colecții din BULAC.

În ceea ce privește publicațiile georgiene din timpul celui de-al doilea război mondial, este necesar să menționăm un colecție editată la Berlin care include scrierile legionarilor georgieni redactate în forțele germane. Într-adevăr, Wehrmacht, profitând de sentimentul naționalist și anti-bolșevic al anumitor exilați sau capturați din URSS, a recrutat mai multe unități printre ele. Fondul are 4 titluri din această colecție publicate între 1943 și 1944. Acestea sunt scrieri lirice dedicate patriei, Georgia.

După război, în Georgia sovietică, materialismul istoric a impus temele preferate ale acestei teorii, care a creat condiții favorabile pentru dezvoltarea istoriei economice și a culturii materiale. Rezultatele acestei cercetări nu sunt neglijabile, deși sunt ștampilate cu sigiliul etnonaționalismului sovietic și separate de schimbările care au caracterizat umanitățile occidentale în această perioadă. Dacă ne uităm la secțiunea Științe sociale din catalogul Materiale, vom vedea o preeminență a subcategorii Etnografie - Folclor, în timp ce în secțiunea Literatură literatura populară ia cea mai mare parte. Aceste ediții se desfășoară între 1945 și 1991 și fac parte din edițiile Academiei Georgiene de Științe. Publicații editorilor Sakhelgami [Saxelgami სახელგამი] (Ediția de Stat, 109 titluri), Sabchota mtserali [Sabčotʻa mcerali საბჭოთა მწერალი] (scriitor sovietic, 30 de titluri), Ganatleba [განათლება] (Educație, 17 titluri), Tsodna [Codna, ცოდნა] (Cunoaștere, 3 titluri) oferă cercetătorilor un instrument valoros pentru a explora producția câmpului intelectual georgian din perioada sovietică.

Nu putem finaliza această călătorie în jurul colecției georgiene BULAC fără să ne concentrăm asupra periodicelor care fac parte din această colecție. Dintre acestea, ar trebui să menționăm în special jurnalul Iveria [ივერია] (Iberia, 1877-1885) și ziarul Kvali [კვალი] (Sillon, 1893-1904). Iveria, a cărei bibliotecă are 13 numere din 1879 până în 1883, este o periodică a inteligenței reformiste. Semnul distinctiv al acestei reviste este dorința de diseminare a literaturii georgiene contemporane, amprenta istoricismului, scopul ei de a populariza știința și locul rezervat expoziției patrimoniului cultural național. Cât despre Kvali, în primele sale zile, editorul său a împrumutat stiloul tinerilor marxiști pentru ca aceștia să se poată exprima în paginile jurnalului său, inițial cu vocație științifică și literară. În 1898, Kvali a intrat sub controlul social-democraților, care au făcut din acesta organul lor și au devenit astfel primul periodic legal marxist din întregul Imperiu rus. Kvali va fi distribuit pe scară largă în rândul populației active din Georgia și va juca un rol decisiv în viața politică. Colecția completă pentru anul 1894 a acestui jurnal este expusă la BULAC.

Această imagine de ansamblu ne permite astfel să scoatem la iveală faptul că colecțiile în limba georgiană ale BULAC constituie o reflectare a principalelor direcții ale producției intelectuale și artistice georgiene, precum și o cheie pentru accesul la publicarea georgiană în Franța.