Covid: „Unele țări au folosit pandemia pentru a limita libertățile fundamentale”

În Myanmar (Birmania), 7 decembrie. (SHWE PAW MYA TIN/Foto Shwe Paw Mya Tin. Reuters)

covid

Un raport al Institutului Internațional pentru Democrație constată o scădere a libertăților fundamentale în țările autoritare, dar și în multe democrații de la începutul pandemiei.

Observația nu a scăpat nimănui: „Democrația este una dintre victimele pandemiei” din Covid-19. Dar în ce proporții și cum? Un raport al Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (Ideea) publicat joi propune cuantificarea acestor restricții asupra libertăților fundamentale. Potrivit organizației interguvernamentale care lucrează pentru a măsura „calitatea democrației”, 43% dintre statele democratice au pus în aplicare măsuri care restricționează libertățile nejustificate de la începutul epidemiei. O degradare a libertăților observată în 90% din regimurile considerate de institut drept „hibrid” sau „autoritar”, unde încălcările drepturilor omului au crescut, de asemenea,.

Institutul cu sediul la Stockholm și parțial finanțat de UE ocupă 162 din 195 de țări în funcție de trei categorii: democrații (99), regimuri hibride (33) și regimuri autoritare (30) în 2019, în conformitate cu cinci criterii, luând în considerare fiabilitatea alegeri, dar și respectarea drepturilor civice și sociale sau a egalității între sexe. Deoarece pandemia a servit pentru a justifica măsuri care restricționează libertățile publice dincolo de ceea ce este necesar, Idea a văzut o scădere fără precedent a calității democrației încă din anii '70.

Folosirea excesivă a forței

„Cele mai îngrijorătoare democrații sunt cele care erau deja tinere și slab consolidate sau deja fragile înainte de pandemie”, explică Annika Silva-Leander, co-autor al raportului, contactată de Liberation. Au fost identificate astfel 15 țări. Printre acestea, Birmania și Sri Lanka, unde institutul a găsit o utilizare excesivă a forței de către poliție pentru a pune în aplicare măsuri de sănătate. Sau în India, unde libertatea religioasă este amenințată de o creștere a discriminării împotriva musulmanilor.

Zece „democrații consolidate” care nu au dat semne de eroziune democratică sunt, de asemenea, evidențiate, la fel ca Israelul. Securitatea internă a fost autorizată acolo din martie să utilizeze mijloacele sale de supraveghere antiteroristă pentru a monitoriza mișcările pacienților cu coronavirus. De asemenea, citate: țări din America Latină precum Argentina, Mexic, Panama sau Ecuador.

În unele țări, „pandemia a fost utilizată în mod clar ca pretext pentru a limita libertățile fundamentale”, continuă Annika Silva-Leander. În Polonia, alegerile parlamentare au avut loc după o campanie sub constrângeri de sănătate, deoarece partidul de guvernământ, reales în această vară, a preluat controlul televiziunii publice.

Starea de urgență

Printre cele mai încercate libertăți: libertatea de mișcare și de întrunire. Necesare pentru a lupta împotriva transmiterii virusului, aceste restricții au fost puse în aplicare doar în 60% din cazuri în contextul unei stări de urgență care prevede scutiri de libertăți.

Cu toate acestea, aceste cadre juridice diferă în funcție de țară „din punct de vedere al motivelor, al procedurilor de implementare a acestora […] ale instituțiilor competente pentru a le implementa”. Și „ceea ce a fost perceput inițial ca o simplă problemă de sănătate publică s-a revărsat în domeniul politic, afectând procesele democratice fundamentale, uneori luate de la sine înțeles de zeci de ani”, unele state nereușind să includă limite de timp, conchide raportul.

Dezinformare

De fapt, au fost enumerate măsuri „care nu sunt necesare pentru lupta împotriva pandemiei”, de exemplu, vizând libertatea presei și libertatea de exprimare. Hărțuirea, expulzarea sau detenția jurnaliștilor s-au intensificat în regimurile autoritare (52% dintre ele), dar și în 14% din democrații. În total, 81 de țări au restricționat libertățile de presă și de exprimare. În Ungaria, România sau Rusia, una dintre justificări este lupta împotriva dezinformării legate de virus ...

Și Franța? Institutul „nu consideră că restricțiile privind libertățile din Franța sunt nedemocratice, dar anumite drepturi au fost limitate în timpul pandemiei”, notează Annika Silva-Leander. Mai multe aspecte ale democrației franceze sunt „de supravegheat” pentru cercetător, printre care se numără violența comisă de poliție.