Creierul nostru arhaic ne face vulnerabili la teoriile conspirației

Postat pe 15.02.2018 14:15

„În afara vederii, departe de frică”: sociologul Gérald Bronner explică modul în care teoriile conspirației, în special în sănătate, ne atrag atenția asupra jocului asupra percepției noastre arhaice asupra pericolului.

Francezii dețin recordul mondial de neîncredere în vaccinuri și sunt deosebit de sensibili la teoriile conspirației care afectează sănătatea generală.

„Deregularizarea pieței informaționale cu sosirea internetului, combinată cu funcționarea arhaică a creierului nostru față de semnale de pericol, înseamnă că bărbații preistorici s-au întors”, estimează profesorul Gérald Bronner, sociolog, la unul dintre săptămânalele sesiuni publice ale Academiei de Medicină de la Paris, de care este membru, pe 13 februarie 2018. Astfel, într-un moment în care toată lumea își poate da vocea pe rețelele de socializare și în care sursele sunt nenumărate și din ce în ce mai dificil de verificat, adepții teoriilor conspirației reușesc să facă suficient zgomot pentru a-i implica pe indecizi sau temători în urma lor, potrivit sociologului.

O atracție instinctivă către frică

FRICA DE ACȚIUNI MAI MULTE DE INACȚIUNE. Să luăm un exemplu: John și Paul participă amândoi la aceeași cursă de cai. Din păcate, ambii pierd, primul având pariu pe calul greșit, iar al doilea pariat pe cel bun, apoi s-au răzgândit în favoarea celui rău. „Rezultatul poate fi același - cei doi au pierdut - 92% dintre oameni vor crede că Paul (cel care s-a răzgândit) va fi cel mai nefericit”, explică profesorul Bronner. Această experiență ilustrează o prejudecată cognitivă importantă: creierul se concentrează mai mult pe consecințele acțiunii decât pe inacțiune. Consecință: părinții sunt mai îngrijorați de efectele secundare ale vaccinării decât contaminarea cu o boală potențial gravă în urma unei non-vaccinări.

Franța, campioană mondială a neîncrederii în vaccinuri

Francezii arată într-adevăr scepticism în creștere cu privire la vaccinuri: potrivit unui sondaj publicat în octombrie 2016, doar 59% dintre persoanele chestionate spun că au încredere în vaccinare. Acesta este cel mai scăzut nivel din 2012, când a fost creat barometrul. Abia jumătate dintre cei chestionați (52%) consideră că vaccinurile au mai multe beneficii decât riscuri, potrivit acestui sondaj realizat de Ipsos pentru Leem (asociația companiilor farmaceutice). În noiembrie 2020, doar 54% dintre francezi au declarat că intenționează să fie vaccinați împotriva Covid-19, potrivit unui sondaj Ipsos. Acesta este cel mai mic scor din cele 15 țări acoperite de sondaj, chiar în spatele Statelor Unite cu 64%.

4 motive pentru ruptura dintre opinia publică și faptele științifice, potrivit profesorului Bronner

VIRALITATEA. Prima condiție pentru a convinge „este să atragi atenția”. Conținutul de anxietate, în special în ceea ce privește sănătatea, îndeplinește bine acest rol.

MOTIVAȚIE. Prof. Bronner indică o „asimetrie motivațională” între adepții teoriei conspirației, care simt că poartă o credință, și raționaliștii. „Credințele fac parte din identitatea noastră, spre deosebire de neconvingeri”, explică profesorul Bronner. Adepții conspirației, mai motivați, se exprimă mult mai mult, creând o vizibilitate „confuză de cei indecisi pentru reprezentativitate”.

PRESIUNEA COMPETITIVĂ. În fața masei de informații care urmează să fie prelucrate, principiul precauției este foarte favorizat deoarece nu avem timp să verificăm totul.

BIAS DE CONFIRMARE. Această tendință cognitivă se referă la tendința pe care o avem cu toții de a ne deschide mai ușor la conținut care deja rezonează în propriile noastre convingeri decât la cele care ar duce la îndoieli și la întrebări. Această prejudecată este amplificată, pe de o parte, de masa informațiilor disponibile, în care orice convingere poate fi confirmată, precum și în algoritmii site-urilor web care ne oferă conținut exact pe baza a ceea ce a perceput de gusturile noastre.

Soluția: să educăm din copilărie până la gândirea critică cu scopul de a „înțelege operațiunile noastre pentru a identifica prejudecățile” și, mai presus de toate, să vorbim împotriva adepților teoriilor conspirației. „Dacă nu facem nimic, ne îndreptăm către o democrație a credulului”, în care totul ar putea fi supus la îndoială și, prin urmare, la o potențială sursă de inacțiune, îl îngrijorează profesorul Bronner, denunțând „politica scaunului gol”, potrivit acestuia soluţie. „Rezultatul va depinde în parte de motivația oamenilor de știință și a minților raționale” pentru a face față retoricii teoriilor conspirației, o atitudine necesară pe care el o numește „eroism modern”.