De ce aspirina este atât de renumită pentru inimă

Aspirina este utilă în tratamentul și prevenirea bolilor cardiovasculare, dar numai pentru cei cu risc.

este

De Juliette Camuzard

Postat pe 01/11/2016 la 18:02

Abia acum 40 de ani s-a descoperit efectul anticoagulant al aspirinei, deja cunoscut pentru reducerea febrei și durerii. Apoi s-a pus ipoteza, confirmată de numeroase studii din anii 1970 și 1980, că ar putea juca un rol preventiv împotriva infarctului și a accidentelor cerebrovasculare ischemice (ACV). Acidul acetilsalicilic acționează asupra agregării plachetelor sanguine și le împiedică să se formeze cheaguri.

„Plăcile de aterom, depozitele de grăsime din artere, constituie un teren favorabil apariției acestor cheaguri de sânge, în special în coronarii care alimentează mușchiul inimii”, explică prof. Gabriel Steg, cardiolog la spitalul Bichat (Paris). „Prin subțierea sângelui, aspirina reduce formarea acestora, care este cauza infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral”.

Avertizare! nu acționează asupra altor factori de risc precum hipercolesterolemia. Și se pare că impactul său este diferit în funcție de sex. Potrivit unui studiu al Școlii de Medicină Stony Brook din New York (Statele Unite), publicat în 2006, ar proteja mai bine inima, în cazul bărbaților, și mai degrabă creierul, în cazul femeilor.

Faptul este că, prescrisă după un infarct, embolie sau accident vascular cerebral, aspirina reduce cu 20% mortalitatea și riscul de reapariție a pacienților. „Tratamentul fluidificant este, de asemenea, prescris pe viață pacienților cărora li s-a pus un stent (o proteză metalică care ajută la menținerea fluxului sanguin în arterele blocate de ateroscleroză) pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge”, adaugă cardiologul.

Fără auto-medicare sau supradozaj

Acțiunea fluidificantă a aspirinei este observată la doze mici, de la 75 la 160 mg pe zi, mult mai puțin decât dozele de 500 sau 1000 mg utilizate pentru calmarea durerii. La această doză mică, efectele secundare sunt rare, dar nu sunt excluse. Într-adevăr, subțierea sângelui creează un risc crescut de facto de sângerare, digestiv în trei sferturi din cazuri, dar și cerebral. De exemplu, pacienții care urmează acest tratament ar trebui să fie foarte atenți la o posibilă supradoză dacă iau un medicament antiinflamator nesteroidian (aspirină sau ibuprofen) la o doză analgezică în cazul unei cefalee sau a unui sindrom asemănător gripei, de exemplu.

Acesta este motivul pentru care aspirina nu este recomandată pentru prevenirea primară, cu alte cuvinte la persoanele care sunt libere de orice accident cardiovascular și care nu prezintă un risc cardiac ridicat. „Raportul beneficiu/risc trebuie evaluat de la caz la caz. Riscul de reacții adverse (intoleranță gastrică, hemoragii, alergii) nu trebuie să fie mai mare decât beneficiul oferit de medicament, în timp ce posibilitatea unui atac de cord este scăzută ”, explică dr. Steg care avertizează împotriva automedicației. Chiar dacă aspirina are dublul avantaj de a fi ieftină și fără prescripție medicală, nu există nicio problemă de a contesta sfatul medicului înainte de a-l lua în fiecare zi pentru inima ta.

EDITORIALUL VĂ RECOMANDĂ: