LEXplicit

Cercetare

  • Drept fiscal
    • Controlul computerizat al fiscalității și arhivarea electronică
    • Dreptul vamal
    • Legea patrimoniului
    • Taxe de înregistrare - ISF
    • Facturare electronică
    • Impozitare în Africa și piețe emergente
    • Impozitare directă
    • Impozitarea internațională
    • Impozite locale
    • Preț de transfer
    • TVA

  • Drept social
    • Sprijin pentru restructurarea națională și internațională
    • Legea securității sociale
    • Durata și organizarea timpului de lucru
    • Economii ale angajaților
    • Gestionarea mobilității internaționale
    • Relațiile colective și managementul instituțiilor reprezentative ale personalului
    • Relațiile individuale de muncă
    • Pensionare și prevedere
    • Sănătate și securitate la locul de muncă
  • Dreptul afacerilor
    • Bancă și finanțe
    • Corporate
    • Concurență și drept european
    • Ordine publică
    • Drept comercial
    • Dreptul societăților comerciale în dificultate
    • Dreptul consumatorilor
    • Legea proprietății intelectuale
    • Lege publica
    • Capital privat
    • Africa
  • Sectoare
    • Dreptul imobiliar și al construcțiilor
    • Distribuție
    • Energie
    • Mediu inconjurator
    • Hoteluri și agrement
    • Infrastructură și finanțarea proiectelor
    • Științele vieții
    • Tehnologie, mass-media și telecomunicații
  • Brexit
  • Ascundeți navigarea
  • Drept fiscal
    • Controlul computerizat al fiscalității și arhivarea electronică
    • Dreptul vamal
    • Legea patrimoniului
    • Taxe de înregistrare - ISF
    • Facturare electronică
    • Impozitare în Africa și piețe emergente
    • Impozitare directă
    • Impozitarea internațională
    • Impozite locale
    • Preț de transfer
    • TVA
  • Drept social
    • Sprijin pentru restructurarea națională și internațională
    • Legea securității sociale
    • Durata și organizarea timpului de lucru
    • Economii ale angajaților
    • Gestionarea mobilității internaționale
    • Relațiile colective și managementul instituțiilor reprezentative ale personalului
    • Relațiile individuale de muncă
    • Pensionare și prevedere
    • Sănătate și securitate la locul de muncă
  • Dreptul afacerilor
    • Bancă și finanțe
    • Corporate
    • Concurență și drept european
    • Ordine publică
    • Drept comercial
    • Dreptul societăților comerciale în dificultate
    • Dreptul consumatorilor
    • Legea proprietății intelectuale
    • Lege publica
    • Capital privat
    • Africa
  • Sectoare
    • Dreptul imobiliar și al construcțiilor
    • Distribuție
    • Energie
    • Mediu inconjurator
    • Hoteluri și agrement
    • Infrastructură și finanțarea proiectelor
    • Științele vieții
    • Tehnologie, mass-media și telecomunicații

  • Brexit

constituțional

Confiscat cu o chestiune prioritară de constituționalitate (QPC), Consiliul constituțional tocmai a dat o decizie1 care deschide noi oportunități fiscale pentru grupurile de companii.

Un litigiu referitor la regimul mamă-fiică aplicabil până la 31 decembrie 2005

Litigiul supus evaluării Consiliului Constituțional a vizat aplicarea regimului mamă-fiică care a exclus, în versiunea sa în vigoare până la 31 decembrie 2005, produsele de valori mobiliare fără drept de vot.
În noiembrie anul trecut, această excludere a fost considerată incompatibilă cu directiva comunitară mamă-fiică de către Consiliul de stat2 și, prin urmare, nu s-a putut aplica produselor de participare ale filialelor europene.

Aplicarea acestei soluții jurisprudențiale creează, prin urmare, o discriminare „inversă”, deoarece conduce la eligibilitatea pentru regimul mama-fiică francez a produselor valorilor mobiliare fără drepturi de vot ale filialelor europene, în timp ce produsele valorilor mobiliare fără drepturi de vot ale filialelor franceze, în afara domeniului de aplicare din directivă, rămân dimpotrivă excluse din regim.

La care a făcut referire Consiliul de Stat, Consiliul Constituțional a luat în considerare în primul rând obiectivul urmărit de legiuitor constând în promovarea, prin condiția deținerii drepturilor de vot, a implicării companiilor-mamă în dezvoltarea economică a filialelor acestora.

Cu toate acestea, faptul că aplicarea acestei condiții depinde de localizarea filialelor creează o diferență de tratament contrară principiului egalității în fața tarifelor publice, fără legătură cu pretinsul obiectiv, și, prin urmare, Consiliul a cenzurat dispozițiile în litigiu.

Consecințe fiscale mai largi pentru grupuri

Dacă această decizie are consecințe directe doar pentru distribuțiile efectuate înainte de 31 decembrie 2005, este posibil să ne gândim că soluția adoptată de Consiliul constituțional ar trebui să poată fi transpusă în regimul mamă-fiică în vigoare din 2006.

De fapt, dispozițiile aplicabile de la acea dată sunt identice pe fond și exclud întotdeauna din sistemul mamă-fiică titluri fără drept de vot atunci când societatea-mamă deține mai mult de 5% din capitalul său în filială, dar mai puțin de 5% din capitalul său. drepturi de vot.

Astfel, pe baza deciziei Metro Holding, o companie-mamă ar trebui să poată solicita scutirea de la regimul părinte-fiică pentru produsele de participare ale unei filiale, indiferent dacă aceasta este stabilită în Franța, într-un stat al Uniunii. Uniunii sau chiar într-o altă țară terță, cu condiția ca societatea-mamă să dețină cel puțin 5% din capitalul său în această filială.

Mai general, decizia Consiliului constituțional deschide noi oportunități în cazuri similare în care combinarea normelor dreptului comunitar și a dispozițiilor dreptului intern conduce la un tratament mai favorabil al companiilor stabilite în Uniunea Europeană.

Întrebarea se pune, de exemplu, în ceea ce privește contribuția de 3% la venitul distribuit: dacă incompatibilitatea cu directiva mamă-fiică a acestei contribuții ar fi recunoscută de către judecători, principiul egalității înainte de cheltuielile publice ar putea duce probabil la sfera acestei decizii fiind extinsă la alte situații decât intra-europene.

Întrebarea se pune și în ceea ce privește operațiunile de restructurare, întrucât legislația națională impune în anumite situații, pentru a beneficia de regimul de neutralitate fiscală, condiții mai stricte decât cele prevăzute de Directiva privind concentrările economice. Prin urmare, această decizie ar putea conduce la noi întrebări cu privire la transpunerea corectă în legislația internă a dispozițiilor directivei privind concentrările economice.

Nu există nicio îndoială că decizia Metro Holding ar trebui să marcheze anul 2016 cu amprenta sa și să genereze rapid noi evoluții în lupta împotriva discriminării.

Note

1 Contra. constitu., 3 februarie 2016, nr. 2015-520 QPC.
2 CE, 12 noiembrie 2015, nr. 367256.