Închiderea librăriilor: beneficiază cărțile electronice ?

Postat pe 11/09/2020 la 12:40 p.m.

luminilor

„Cărțile electronice” de pe tablete digitale nu au decolat niciodată în Franța: cărțile electronice și alte cititoare electronice sunt cu greu o soluție de rezervă pentru profesia puternic afectată de reconfinare.

Cărți electronice la Târgul de carte de la Frankfurt: Germania, ca și Franța, se luptă să vadă piața cărților electronice decolând.

Daniel ROLAND/AFP

În întreprinderile mici din toată țara, nemulțumirea crește în fața deciziilor de închidere a magazinelor care însoțesc reîngrădirea, decisă pe 28 octombrie 2020 ca reacție la epidemia Covid-19 din Franța. Este chiar asemănător cu o revoltă în rândul librarilor (3.200 de profesioniști independenți), susținută de o mișcare de protest populară (petiție națională condusă de criticul François Busnel); se referă de fapt la cele 12.000 de puncte de vânzare de cărți în sens larg (supermarketuri, case de presă, mărci generaliste etc.).

„O situație potențial catastrofală”

Deoarece în spatele acestor distribuitori se află sectorul publicării, câteva sute de case care publică în jur de 50.000 de produse noi pe an (1). Interzicerea magazinelor de carte reduce în mod curent un lanț economic fragil: autorii scriu cărți, care sunt editate de editori, duplicate de tipografii, susținute de distribuitori, înainte de a fi vândute de librari. „Situația este potențial catastrofală pentru toată lumea, deoarece cele mai mari vânzări de cărți, care reprezintă cadoul prin excelență, se fac între începutul lunii noiembrie și începutul lunii ianuarie”, explică Vincent Montagne (grupul Media-Participations), președintele Uniunii Naționale a editurii ( SNE).

În întreprinderile mici din toată țara, nemulțumirea crește în fața deciziilor de închidere a magazinelor care însoțesc reîngrădirea, decisă pe 28 octombrie 2020 ca reacție la epidemia Covid-19 din Franța. Este chiar asemănător cu o revoltă în rândul librarilor (3.200 de profesioniști independenți), susținută de o mișcare de protest populară (petiție națională condusă de criticul François Busnel); se referă de fapt la cele 12.000 de puncte de vânzare de cărți în sens larg (supermarketuri, case de presă, mărci generaliste etc.).

„O situație potențial catastrofală”

Deoarece în spatele acestor distribuitori se află sectorul publicării, câteva sute de case care publică în jur de 50.000 de produse noi pe an (1). Interzicerea magazinelor de carte reduce în mod curent un lanț economic fragil: autorii scriu cărți, care sunt editate de editori, duplicate de tipografii, susținute de distribuitori, înainte de a fi vândute de librari. „Situația este potențial catastrofală pentru toată lumea, deoarece cele mai mari vânzări de cărți, care reprezintă cadoul prin excelență, se fac între începutul lunii noiembrie și începutul lunii ianuarie”, explică Vincent Montagne (grupul Media-Participations), președintele Uniunii Naționale a editurii ( SNE).

Particularitate franceză, editurile nu pot ajunge din urmă la versiunile „digitalizate” ale publicațiilor lor. Deoarece închiderea este un mod de viață digital, s-ar putea presupune că cititorii frustrați se grăbesc la „cărți electronice”, adică versiuni descărcate pe tablete de la autorii lor preferați. Din păcate, această tehnologie la care toată lumea lucrează de douăzeci de ani nu a decolat niciodată cu adevărat în Franța, ca în unii dintre vecinii săi (în special Germania), spre deosebire de țările anglo-saxone și de întreaga Asia.

Ponderea romanelor asupra vânzării cărților electronice în Franța este nesemnificativă

S.N.E. au publicat cele mai recente date la sfârșitul lunii octombrie (2) și vorbesc de la sine. Peste un an, editorii au vândut cărți în toate formele sale fizice (romane, ilustrații, manuale, benzi desenate, cărți fine etc.) pentru 2,42 miliarde de euro, făcându-l unul dintre sectoarele de conducere ale economiei culturii. Pe de altă parte, au vândut doar 232,3 milioane de euro de texte pentru descărcare (sau 8,7% din cifra de afaceri totală a editorilor). Mai rău, sunt în principal cărți profesionale (texte legale, documente etc.). Romanele („literatura”) cântăresc astfel doar sub treizeci de milioane de euro cifră de afaceri, o cifră nesemnificativă. Amazon și-a vândut tableta de lectură Kindle (-30%) la începutul acestui nou spațiu de confruntare pentru a atrage geeks, nu a avut loc niciodată potrivirea dintre cărțile pe hârtie și cărțile electronice, chiar dacă prima închidere a crescut puțin vânzările.

Nimic de-a face cu situația din țările în care cartea electronică este mult mai bine stabilită. La fel ca Canada, unde, potrivit Asociației Bibliotecilor Publice din Quebec (ABPQ), împrumuturile în formă „electronică”, de exemplu, au crescut cu 117% între martie și iunie 2020 (perioada de închidere în Quebec. În Statele Unite, toate categoriile combinate, una din două cărți este descărcată, tehnologia digitală face parte din viața de zi cu zi care nu există la noi.

„De Crăciun nu oferim fișiere digitale!”

Tehnologia nu este implicată. Alegerea „cititoarelor electronice” este destul de largă (Kobo, Kindle, Vivlio, Bookeen, Pocketbook etc.) și funcțiile lor relativ eficiente (interacțiune tactilă, conectivitate fără fir, cerneală electronică, capacitate mare de stocare etc.). Paradoxal, densitatea punctelor de vânzare fizice blochează dezvoltarea cărților digitale.

„Acest lucru se poate dezvolta numai pe piețele în care există puține puncte de vânzare, cum ar fi Statele Unite, unde librăriile sunt rare, în special în zonele din centru, din cauza prețului exorbitant al chiriilor comerciale”, spune Vincent Montagne, care recunoaște că „ușurința utilizatorului „din cartea de hârtie rămâne, pentru moment, mult superioară experienței digitale. Drept urmare, fișierele de descărcat rămân scumpe în Franța (cu doar 30% mai ieftin în medie decât echivalentul său fizic), ceea ce inhibă și mai mult dezvoltarea lor: „Nu oferim fișiere digitale la Crăciun!”. În mod hotărât, va trebui să ne săpăm în vechea sa bibliotecă pentru a se ocupa în timpul închiderii.