[Revista de presă] Belarus: Uniunea Europeană alături de manifestanți, Rusia gata să intervină

Contestând realegerea președintelui Alexander Lukașenko, zeci sau chiar sute de mii de oameni s-au manifestat în această duminică, 16 august, în Belarus. Uniunea Europeană, care a fost de acord vineri asupra sancțiunilor împotriva regimului, a fost invitată de Emmanuel Macron să-și continue mobilizarea. Mai la est, Moscova monitorizează îndeaproape evoluțiile.

presa

În cadrul unei întâlniri excepționale prin videoconferință, vineri, 14 august 2020, miniștrii de externe ai UE au adoptat noi sancțiuni împotriva Belarusului - Credite: Cont Twitter @CBeaune

Un „punct de cotitură istoric”: amploarea demonstrațiilor împotriva realegerii lui Alexandru Lukașenko în funcția de șef al Belarusului este, potrivit Le Monde, fără precedent. Deși numărul manifestanților adunați la Minsk și în mai multe orașe mari este dificil de evaluat, țara „nu a experimentat niciodată o mobilizare comparabilă”, a continuat mass-media. "Potrivit tut.by, principalul portal de informații al țării, cel puțin 200.000 de persoane au mărșăluit duminică la Minsk împotriva falsificării rezultatelor alegerilor prezidențiale organizate pe 9 august", transmite Le Figaro. Deșerturile înalților oficiali continuă, de asemenea, „în timp ce apare spectrul unei greve generale”, continuă ziarul.

Dezvoltări care declanșează noi reacții europene. Ieri seară, șeful diplomației europene Josep Borrell a exprimat, într-un tweet preluat de RFI, sprijinul Uniunii Europene pentru „sutele de mii de bieloruși [care] au fost astăzi afară, demonstrând pașnic, cerând eliberarea prizonierilor politici, urmărirea penală a celor responsabili de violența poliției și alegeri reale ". La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a solicitat Uniunii „să se mobilizeze în continuare alături de sutele de mii de bieloruși care manifestă pașnic pentru respectarea drepturilor lor, a libertății și a suveranității lor”, relatează Le Parisien.

Noi sancțiuni europene

Miniștrii de externe s-au întâlnit vineri prin videoconferință pentru a răspunde violenței pe scară largă a regimului împotriva protestatarilor pe stradă timp de o săptămână. „Cei douăzeci și șapte nu au luat cu siguranță o decizie fermă - având în vedere natura informală a schimburilor lor”, ci „au crescut presiunea asupra Minsk” [Les Echos]. Aceștia au convenit astfel asupra necesității sancțiunilor împotriva „celor responsabili de violența, reprimarea și falsificarea rezultatelor alegerilor”, potrivit unui comunicat al Serviciului de acțiune externă al UE.

Inițiate în 2004, sancțiunile europene împotriva regimului din Belarus au fost ușurate în 2016, după eliberarea prizonierilor politici. Măsurile adoptate vineri, cum ar fi înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie în UE, „se vor încadra într-un cadru preexistent” și „vor viza liderii bielorusi, a căror listă rămâne de definit, implicați în represiunea împotriva protestatarilor”, explică Le Monde. Singurul dezavantaj: rezervele Ungariei. „Viktor Orban, primul său ministru, a pledat, în iunie, pentru o ridicare definitivă a sancțiunilor împotriva țării”, explică Les Echos. Unanimitatea statelor membre fiind necesară, Budapesta „ar putea, în zilele următoare, să încerce să limiteze domeniul de aplicare al noilor măsuri luate de europeni”, continuă presa.

Prin acordul asupra principiului sancțiunilor, europenii doresc „să-l oblige pe președintele Lukașenko să se angajeze într-un plan de mediere”, analizează Le Point. O strategie de dialog propusă miercuri de Letonia, Lituania și Polonia, care prevede „crearea unui„ consiliu național ”pentru rezolvarea crizei politice în curs”, explică Ouest France. Primul ministru polonez Mateusz Morawiecki a cerut în special organizarea de noi „alegeri corecte, cu observatori din alte țări” [Ouest Franța].

Refuzul medierii europene și apropierea rusă

"Nu avem nevoie de guverne străine! Avem nevoie de guvernul nostru, de liderii noștri", a reacționat cu toate acestea duminică dimineață Alexander Lukașenko în cadrul unei demonstrații de susținere a regimului [RFI]. "Fără să vreau să jignesc liderii acestor republici, aș dori să le spun să se ocupe de propria lor afacere", a mai spus el la o ședință de guvern, relatează Ouest France.

Pe de altă parte, președintele din Belarus ridică „spectrul unei intervenții rusești”, explică Le Monde cu AFP. Duminică, președintele rus Vladimir Putin „a spus că este gata să ofere asistență militară, dacă este necesar, în cadrul tratatului Uniunii dintre cele două țări”, continuă cotidianul. Cu toate acestea, sprijinul Moscovei rămâne „măsurat”, estimează Le Figaro. Și ultima campanie prezidențială, construită „în jurul suveranității Belarusului împotriva tendințelor integriste ale Moscovei”, probabil că nu este degeaba, continuă mass-media.

Minsk este „întotdeauna fericit să accepte exporturile de gaze subvenționate care își mențin economia falimentară la distanță, dar își trage picioarele pentru a se alinia Moscovei la politica externă, refuză să recunoască anexarea Crimeei sau independența Abhazia”, adaugă Liberation. Potrivit presei ruse și bieloruse citate de Les Echos, cei doi președinți au „vorbit chiar despre condițiile fugii lui Alexander Lukashenko”. Cu toate acestea, indiferent dacă acesta din urmă „rămâne la putere cu prețul represiunii sângeroase” sau „cade”, țara ar putea să nu aibă altă opțiune decât să rămână „docilă” în fața guvernului.

Alte subiecte ale zilei

Covid-19

  • Măști, clase mici și mese îndepărtate: planul european pentru începutul anului școlar [Politico]
  • Coronavirus în Irlanda: șeful turismului demisionează după o vacanță în Italia [RFI]
  • 2.500 de persoane manifestă la Madrid împotriva măștii obligatorii [El Pais]
  • Italia închide cluburile de noapte și impune masca seara în public [Le Figaro]
  • Coronavirus: optimism în Germania cu privire la un vaccin în următoarele luni [Provocări]

Economie

  • Polonia vrea să-și construiască propriul rival Tesla [Politico]

Relatii Externe

  • UE solicită Ankarei să înceteze „imediat” căutarea gazului [L'Orient-Le Jour]
  • Turcia acuză Franța că a jucat „caïd” în estul Mediteranei [Le Monde]