[Revista presei] Afacerea Navalny: Franța și Germania solicită sancțiuni europene împotriva Rusiei

Miercuri, 7 octombrie, miniștrii de externe francezi și germani au denunțat responsabilitatea guvernului rus în otrăvirea adversarului Alexeï Navalny și au cerut măsuri de represalii europene.

revista

Jean-Yves Le Drian și Heiko Maas au denunțat implicarea Rusiei în otrăvirea lui Alexei Navalny și a impus sancțiuni europene - Credite: Consiliul UE

Într-un comunicat de presă publicat aseară, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian și omologul său german Heiko Maas au denunțat „implicarea și responsabilitatea” Kremlinului în otrăvirea lui Alexei Navalny [Eliberare]. Cu o zi înainte, Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice a susținut la rândul său că oponentul „a fost otrăvit cu un agent nervos interzis al familiei Novichok - confirmând astfel descoperirile laboratoarelor din Germania, Franța și Suedia”, precizează Financial Times.

În august, Parisul și Berlinul „au încercat să folosească canalele diplomatice pentru a solicita mai multe informații despre modul în care Navalny s-a îmbolnăvit”, își amintește Politico. Dar guvernul rus „nu a oferit răspunsuri satisfăcătoare”, în special în timpul unui interviu telefonic cu Emmanuel Macron din 14 septembrie, a continuat mass-media. „Considerăm în acest context că nu există altă explicație plauzibilă pentru otrăvirea domnului Navalny decât responsabilitatea și implicarea rusă”, au reacționat apoi cancelariile franceză și germană [sud-vest]. Pentru Berlin, agentul otrăvitor „nu ar putea fi folosit fără ordinele persoanelor responsabile de un serviciu secret”, completează Frankfurter Allemeine Zeitung.

Către sancțiuni europene ?

Jean-Yves Le Drian și Heiko Maas au anunțat astfel ieri „că vor prezenta partenerilor lor din UE propuneri de sancțiuni împotriva persoanelor considerate„ responsabile pentru această infracțiune și această încălcare a standardelor. Internațional ”, relatează Liberation. Berlin a susținut că sancțiunile propuse „ar putea include interdicții de călătorie și blocarea activelor” [Financial Times] împotriva celor „care au fost implicați în dezvoltarea sau utilizarea armei Novichok în Rusia” [Frankfurter Allemeine Zeitung].

În ultimele săptămâni, „presiunea a crescut în Europa pentru ca Moscova să fie pedepsită”, a declarat Financial Times. După otrăvirea principalului adversar rus, „șeful diplomației europene Josep Borrell ridicase posibilitatea unei„ legi Navalny ”ca vehicul pentru noi sancțiuni”, confirmă The Obs. Estonia s-a poziționat deja în favoarea lor: pentru președintele său Kersti Kaljulaid, „UE ar trebui să impună sancțiuni țintite„ cât mai curând posibil ”, odată ce a stabilit„ cine, unde și cum ”a efectuat atacul” [Financial Times ].

Deoarece absența suspecților identificați în mod formal rămâne o dificultate. Alți critici au susținut că „sancțiunile nu ar fi justificate în acest caz, deoarece domnul Navalny a fost atacat în Rusia”, spre deosebire de cele care au urmat otrăvirii de către Moscova a fostului spion Sergei Skripal și a fiicei sale Yulia, în Regatul Unit în 2018 [Financial Times].

Dezacorduri cu privire la măsuri

La rândul său, Alexeï Navalny însuși i-a îndemnat pe europeni să adopte sancțiuni specifice. "Sancțiunile împotriva întregii țări nu funcționează", a spus el într-un interviu acordat cotidianului german Bild. „Cel mai important lucru este să interzică beneficiarilor regimului să rămână și să le înghețe bunurile: oligarhii și înalții oficiali, cel mai îngust cerc al lui Putin”, explică el, susținând și „sfârșitul construcției Nord Stream 2 „conductă, care urmează să transporte gazul rusesc în Germania prin Marea Baltică, relatează Frankfurter Allemeine Zeitung.

Cu toate acestea, acest subiect "a agravat diviziunile din cadrul UE, între oponenți și susținătorii proiectului de gaze", a declarat Financial Times. „Unii, precum statele baltice și Polonia, au folosit atacul asupra Navalny pentru a solicita o abordare mai dură a importurilor de energie din Rusia, în timp ce alții, temându-se de impactul economic, dau semne de suspiciune”, consideră mass-media. Berlinul a exclus astfel ideea includerii Nord Stream 2 în sancțiuni, considerând că nu ar fi o „reacție adecvată”, adaugă cotidianul britanic.

Kremlinul, la rândul său, continuă să nege orice implicare în această „tentativă de asasinat” denunțată de Paris și Berlin și califică declarația lor „[de] inacceptabilă prin conținutul și tonul său” [informații despre Franța]. "În loc să coopereze în mod corespunzător cu Federația Rusă pentru a clarifica circumstanțele a ceea ce sa întâmplat cu acest blogger, guvernele german și francez au trecut la amenințări și tentative de șantaj împotriva noastră", a explodat diplomația de la Moscova [info Franța].

Se așteaptă ca miniștrii de externe ai UE să discute aceste posibile sancțiuni încă de luni, 12 octombrie [Financial Times].