Problema prioritară a constituționalității

QPC este dreptul recunoscut al oricărei persoane, părți la un proces, de a susține că o dispoziție legislativă este contrară drepturilor și libertăților garantate de Constituție. Se spune că acest control este a posteriori, deoarece Consiliul constituțional examinează o lege care a intrat deja în vigoare.

Problema imperativă a constituționalității este dreptul oricărei persoane care este parte la un proces sau care susține că o dispoziție legislativă încalcă drepturile și libertățile garantate de Constituție. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea întrebării, revine Consiliului Constituțional, sesizat la sesizarea de către Consiliul de stat sau de către Curtea de Casație, să se pronunțe și, dacă este necesar, să abroge dispoziția legislativă. Înainte de reforma constituțională din 23 iulie 2008, nu era posibilă contestarea conformității constituționale a unei legi care intrase deja în vigoare. Acum, justițiabilii se bucură de acest drept în temeiul articolului 61-1 din Constituție.

2 rue de Montpensier,

Audierile QPC ale Consiliului Constituțional sunt publice, în funcție de disponibilitate. Data și ora audierilor sunt anunțate pe pagina principală a site-ului web al Consiliului Constituțional. Cei care doresc să participe sunt rugați să se prezinte la recepția Consiliului Constituțional (2 rue Montpensier) cu o jumătate de oră înainte de începerea ședinței, însoțită de un document de identitate.

QPC în întrebări

rezumat

> -28443 "> 1 - Ce se înțelege prin" dispoziție legislativă " ?
> -28449 "> 2 - Ce înțelegem prin" drepturi și libertăți garantate de Constituție " ?
> -28455 "> 3 - De ce problema este calificată drept" prioritară " ?
4 - Ar trebui să angajăm un avocat pentru a pune o întrebare prioritară de constituționalitate ?
5 - Când putem pune o întrebare prioritară de constituționalitate ?
6 - În ce condiții se poate pune o problemă prioritară de constituționalitate ?
7 - Poate justițiabilul să apeleze direct la Consiliul constituțional ?
8 - Care sunt criteriile pentru trimiterea Consiliului constituțional ?
9 - Putem contesta refuzul de a pune mâna pe Consiliul constituțional ?
10 - Cum este procedura în fața Consiliului Constituțional? ?
11 - Care sunt consecințele deciziei Consiliului constituțional ?
12 - Bilanț contabil

1 - Ce se înțelege prin „dispoziție legislativă” ?

Acesta este un text adoptat de autoritatea cu putere legislativă. Prin urmare, este în esență un text votat de Parlament (lege, lege organică sau ordonanță ratificată de Parlament). Poate fi, de asemenea, o lege a țării Noii Caledonii.

Ordonanțele care nu au fost ratificate, decrete, ordonanțe sau decizii individuale nu pot face, așadar, obiectul unei chestiuni prioritare de constituționalitate (acestea sunt acte administrative al căror control intră în competența instanțelor administrative).

2 - Ce înțelegem prin „drepturi și libertăți garantate de Constituție” ?

Drepturile și libertățile garantate de Constituție sunt drepturile și libertățile care apar în:

Constituția din 4 octombrie 1958, astfel cum a fost modificată în mai multe rânduri; de exemplu, autoritatea judiciară, gardianul libertății individuale (articolul 66);

textele menționate în preambulul Constituției din 4 octombrie 1958 și anume:

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789,
Preambulul la Constituția din 1946,
principiile fundamentale recunoscute de legile Republicii (la care se referă Preambulul la Constituția din 1946); de exemplu, libertatea de asociere sau libertatea de educație,
Carta de mediu din 2004.

3 - De ce problema este calificată drept „prioritară” ?

Legea organică din 10 decembrie 2009, referitoare la aplicarea articolului 61-1 din Constituție, a calificat problema constituționalității drept „prioritară”.

Aceasta înseamnă, pe de o parte, că, atunci când este pusă în fața unei instanțe de fond sau a unei instanțe de apel, întrebarea trebuie examinată fără întârziere. Timpul pentru examinarea chestiunii prioritare a constituționalității trebuie să fie calculat în raport cu momentul procedurii și nu trebuie să o întârzie.

Pe de altă parte, atunci când instanța este sesizată cu mijloace care contestă atât constituționalitatea legii (chestiunea constituționalității), cât și lipsa de conformitate a acestei legi cu tratatele și acordurile internaționale (cu excepția neconvenționalității), instanța trebuie să „întâi examinează problema constituționalității.

4 - Ar trebui să angajăm un avocat pentru a pune o întrebare prioritară de constituționalitate ?

Regulile reprezentării, pentru a pune problema prioritară de constituționalitate, respectă regulile aplicabile în fața instanței sesizate de instanță: în fața unei instanțe în care reprezentarea de către avocat este obligatorie, problema prioritară de constituționalitate poate fi adresată doar de către avocat.

Pe de altă parte, în fața instanțelor în care un partid se poate apăra, este posibil să depună direct o chestiune prioritară de constituționalitate.

Vă rugăm să rețineți: problema prioritară a constituționalității trebuie să facă întotdeauna obiectul unui document separat și motivat (chiar și în fața instanțelor în care procedura este orală).

5 - Când putem pune o întrebare prioritară de constituționalitate ?

Întrebarea prioritară de constituționalitate poate fi pusă în timpul oricărei proceduri în fața unei instanțe administrative (în cadrul Consiliului de stat) sau judiciară (în cadrul Curții de Casație).

Întrebarea poate fi adresată, în primă instanță, în apel sau în recurs.

6 - În ce condiții se poate pune o problemă prioritară de constituționalitate ?

Orice jurisdicție care intră sub incidența Consiliului de stat sau a Curții de Casație poate fi confiscată de o chestiune prioritară de constituționalitate. Numai Curtea de Asize nu poate fi sesizată. Cu toate acestea, în materie penală, întrebarea poate fi adresată fie înainte, în fața magistratului de instrucție, fie după, cu ocazia unui recurs sau a unui recurs de casare.

Problema prioritară a constituționalității trebuie ridicată în scris. Scrierea trebuie să fie motivată. Trebuie să fie întotdeauna distinctă de celelalte concluzii care se produc în cadrul procedurii.

7 - Poate justițiabilul să apeleze direct la Consiliul constituțional ?

Nu: întrebarea prioritară de constituționalitate trebuie pusă în timpul unei proceduri.

Instanța sesizată cu instanța este cea care efectuează imediat o primă examinare. Instanța examinează dacă întrebarea este admisibilă și dacă sunt îndeplinite criteriile stabilite de legea organică.

Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, instanța sesizată transmite problema de prioritate a constituționalității către Consiliul de stat sau Curtea de Casație.

Consiliul de stat sau Curtea de Casație efectuează o examinare mai aprofundată a chestiunii prioritare a constituționalității și decide dacă sesizează sau nu Consiliul constituțional.

8 - Care sunt criteriile pentru trimiterea Consiliului constituțional ?

Criteriile pentru ca Consiliul constituțional să fie preluat de problema prioritară a constituționalității sunt detaliate de legea organică din 10 decembrie 2009 referitoare la articolul 61-1 din Constituție. Sunt trei la număr:

dispoziția legislativă criticată este aplicabilă litigiului sau procedurii sau constituie baza procesului;
dispoziția legislativă criticată nu a fost încă declarată constituțională de către Consiliul constituțional;
întrebarea este nouă sau de natură serioasă.

9 - Putem contesta refuzul de a pune mâna pe Consiliul constituțional ?

Refuzul instanței de fond sau a instanței de apel de a transmite problema prioritară de constituționalitate poate fi contestat numai cu ocazia unui recurs (apel sau recurs de casare) împotriva deciziei aduse în fond de instanța sesizată.

Refuzul Consiliului de Stat sau al Curții de Casație de a ridica Consiliul constituțional nu face obiectul niciunei căi de atac.

10 - Cum este procedura în fața Consiliului Constituțional? ?

Consiliul constituțional trebuie să se pronunțe asupra chestiunii prioritare a constituționalității în termen de trei luni. Pentru a garanta un schimb contradictoriu în această scurtă perioadă, notificările și schimburile vor fi făcute electronic. Părțile trebuie să declare o adresă de e-mail prin care vor comunica cu Consiliul constituțional. Pentru a economisi timp, părțile pot include această adresă de e-mail în problema prioritară de constituționalitate depusă la instanța de fond sau în memoriile schimbate în fața Consiliului de stat sau a Curții de Casație.

După un schimb de contradicții între părți, cazul va fi chemat la o audiere publică, în timpul căreia avocații pot face observații orale. Decizia va fi luată la câteva zile după.

11 - Care sunt consecințele deciziei Consiliului constituțional ?

Dacă Consiliul constituțional declară că dispoziția legislativă contestată este conformă cu Constituția, această dispoziție își păstrează locul în ordinea juridică internă. Instanța trebuie să o aplice, cu excepția cazului în care o consideră incompatibilă cu o dispoziție a unui tratat internațional sau a dreptului Uniunii Europene.

Dacă Consiliul constituțional declară că dispoziția legislativă contestată este contrară Constituției, decizia Consiliului constituțional are ca efect abrogarea acestei dispoziții. Dispare din ordinea juridică franceză.

12 - Bilanț contabil

De la intrarea în vigoare a reformei în 2010, Consiliul constituțional a emis aproximativ 75 de decizii „QPC” pe an .

Consiliul constituțional nu a depășit niciodată perioada de trei luni alocată acestuia pentru a se pronunța, cu excepția cazului unei hotărâri preliminare. Acesta își ia deciziile în termen de o medie de 76 de zile.

Întrebările adresate se referă la toate domeniile dreptului (drept penal, drept fiscal, drept public, organizare judiciară etc.).